Dacă precizarea din comunicatul Finanțelor – „o anumită marjă fixă” – va fi menținută și în actele normative ce vor modifica legislația specifică programelor guvernamentale cu garanția statului, atunci banca nu mai este obligată să aplice o marjă fixă de doar 2-3% față de indicele de referință, ci va putea să aplice orice marjă fixă, fără a exista vreo limitare a acesteia.
Deși publicarea de către BNR, pe data de 2 mai a.c. a indicelui de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) am fi socotit-o ca un „capăt de linie” în ceea ce privește controversele iscate până atunci (având în vedere inclusiv prevederile inițiale ale OUG 114/2018), iată că lucrurile nu au stat deloc așa. Data de 2 mai, când valoarea noului indice (2,36%) era făcută publică în mod oficial, a lămurit faptul că respectivul indice este semnificativ mai mic decât ROBOR (3,17% era valoarea ROBOR la 3 luni pentru ultimul trimestru din 2018, respectiv 3,22% pentru ROBOR la 3 luni, din data de 2 mai).
Dar tot data de 2 mai a reprezentat, în fapt, un nou punct de plecare pentru nașterea de noi controverse.
O primă controversă a fost legată de aplicarea noului indice și pentru împrumuturile garantate de stat. Deși lucrurile păreau inițial destul de clare, în sensul că, pentru acest tip de împrumuturi, indicele de referință aplicabil continua să fie ROBOR – așa cum era prevăzut în cadrul criteriilor de eligibilitate pentru beneficiari și finanțatori, aprobate prin hotărâri de guvern – ele s-au complicat la doar o zi distanță. Astfel, tot în data de 2 mai a.c., Ministerul Finanțelor Publice (MFP), printr-un comunicat de presă anunța că „regula includerii în formula de calcul a ratei de dobândă a indicelui de referință calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare calculat trimestrial se aplică și programelor guvernamentale cu garanția statului – Programul Prima casă aprobat prin OUG 60/2009, Programul Prima Mașină, aprobat prin OUG 66/2014 și Programul INVESTEȘTE ÎN TINE, aprobat prin OUG 50/2018.”.
La prima vedere, luând în calcul că OUG 19/2019, prin care era introdus acest indice de referință, este un act normativ emis de guvern, comunicatul MFP putea fi interpretat doar ca o clarificare, respectiv o interpretare oficială dată, de emitentul respectivului act normativ, textului de lege deja adoptat.
Apărea însă o mare problemă. În hotărârile de guvern care aprobau normele de aplicare a împrumuturilor guvernamentale garantate de stat, se preciza în mod expres următoarele: „Costul total al finanțărilor acordate în cadrul programului se compune din: – rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% (3%) pe an pentru creditele în lei; marja include și nivelul total al comisioanelor percepute de către finanțator”. Practic, în cazul înlocuirii ROBOR cu IRCC în cazul creditelor garantate de stat, se ajungea la plafonarea în mod unilateral, fără a fi existat negocieri cu băncile, a costului respectivelor credite. Precizarea din comunicat, că „pentru creditele acordate în monedă națională rata de dobândă va fi compusă din indicele de referință calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului”, nu ajuta în niciun fel, din punct de vedere juridic. Eliminarea oricărei limitări la „marja fixă” menționată în comunicat nu putea înlătura de la aplicare un text de lege, în condițiile în care respectiva precizare nu fusese introdusă și în OUG 19/2019. Acesta este de altfel și motivul pentru care ulterior, în data de 3 mai, Ministerul Finanțelor Publice revine cu un nou comunicat de presă, în care menționează că „MFP modifică, printr-un proiect de act normativ, legislația specifică programelor guvernamentale cu garanția statului pentru clarificarea modalității de aplicare a prevederilor OUG nr. 19/2019”.
Dacă însă precizarea din comunicatul Finanțelor – „o anumită marjă fixă” – va fi menținută și în actele normative ce vor modifica legislația specifică programelor guvernamentale cu garanția statului, atunci componenta socială a respectivelor programe guvernamentale, precum și componenta de stimulare a creditării vor fi, în mod evident, anulate, finanțatorul nemaifiind obligat să aplice o marjă fixă de doar 2-3% față de indicele de referință, ci va putea să aplice o anumită marjă fixă, fără a exista vreo limitare a acesteia. Practic, în cazul în care instituția de credit va dori să mărească marja de dobândă din contract, nu va exista niciun impediment legal care să o oprească, așa cum exista până în prezent, când marja respectivă nu putea depăși indicele de referință cu mai mult de 2-3%.
Clientul ar putea spera, în aceste condiții, că banca își va fixa drept țintă o marjă de dobândă care să fie mai mică decât marja de referință a dobânzii, care pentru 2019 este de 4,0 puncte procentuale, pentru a beneficia de reducerea taxei pe activele bancare, conform prevederilor articolului 87 din OUG 19/2019. Nimic însă, cel puțin din punct de vedere legal, nu ar putea împiedica instituția de credit de a fixa o marjă de dobândă peste marja de referință a dobânzii stabilită de autorități și care să transfere în sarcina clientului chiar și costurile prilejuite de plata taxei pe active. Poate doar concurența făcută de alte bănci care vor opta pentru încadrarea în marja de referință a dobânzii de 4%, tocmai pentru a beneficia de facilitățile fiscale ale acestei opțiuni, ar putea stopa, în aceste condiții o creștere de marjă.
Băncile și marja
Banca Transilvania a adăugat deja la marja practicată 0,25 puncte procentuale, valoarea acesteia ajungând la 4% pentru creditele ipotecare standard pentru persoanele care nu încasează venitul la BT. Marja de 4% se adaugă indicelui IRCC calculat la 2,36% și valabil până la finalul lunii iunie 2019. Rata anuală a dobânzii ajunge astfel în prezent la 6,36%. Anterior, costul aceluiași credit ipotecar era de 7,17%, fiind compus din ROBOR la 6 luni, plus o marjă de 3,75%. Practic, trecerea la IRCC reduce dobânda la BT la acest tip de împrumut cu 0,81 puncte procentuale, în condițiile în care diferența dintre ROBOR și IRCC, la 2 mai, era de 0,94 puncte procentuale.
În cazul BRD, creditul ipotecar standard cu virare de venit poate fi contractat în prezent la o dobândă de 5,21%, compusă din indicele IRCC (2,36%) plus o marjă fixă de 2,85 puncte procentuale. Anterior, un credit ipotecar cu virare de venit la BRD avea o dobândă de 5,62% pe an (ROBOR la trei luni 3,37% și marja fixă de 2,25%).
Printre băncile care nu au modificat marja fixă la creditele ipotecare standard odată cu trecerea la IRCC, se numără Raiffeisen și CEC. În cazul Raiffeisen, creditul ipotecar vine cu o rată a dobânzii în prezent de 5,36% pe an (IRCC 2,36%, plus marja de 3 pp.), față de 6,23% la 30 aprilie 2019. În cazul CEC, rata dobânzii este de 4,86% cu noul indice (IRCC 2,36%, plus marja de 2,5 pp.), față de 5,83% la 30 aprilie 2019.
Nici ING nu a modificat marja fixă, odată cu trecerea la IRCC, însă banca a operat o creștere a marjei cu 0,6 puncte procentuale la 25 aprilie 2019, potrivit zf.ro. În prezent, rata dobânzii la un credit standard contractat la ING se situează la 6,01% pe an, fiind formată din indicele IRCC 2,36% plus marja fixă de 3,65%. Anterior, rata dobânzii era legată de indicele ROBOR la trei luni și ajungea la 30 aprilie la 7,02%.
Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice la depozite ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2018.
Rata de dobândă zilnică la depozite a tranzacțiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă la depozite cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară (indicele zilnic). Presupunând că ȋn cursul unei zile au avut loc două tranzacții, de 10 şi 20 de milioane de lei, la dobânzile de 2% şi respectiv 2,5%, indicele zilnic corespunzător va fi 2,33% = (10.000.000×2%+20.000.000×2,5%)/(10.000.000+20.000.000). Dacă am fi avut însă 3 tranzacții de 10, 20 și 50 milioane de lei la dobânzi de 2%, respectiv 2,5% și 2,75% formula de calcul ar fi (10.000.000×0,02+20.000.000×0,025+50.000.000×0,0275)/(10.000.000+20.000.000+50.000.000) = 2,59%. În situația în care în cursul unei zile lucrătoare băncile nu efectuează tranzacții pe piața monetară interbancară, indicele zilnic nu va fi calculat pentru ziua respectivă, publicându-se în acest sens un mesaj pe website-ul Agentului de calcul, iar pentru indicele de referință trimestrial se vor lua în calcul numai indicii zilnici calculați pentru zilele lucrătoare în care au avut loc tranzacții.
Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), publicat pe data de 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare. Presupunând că trimestrul are 60 de zile lucrătoare, iar indicele zilnic a fost ȋn 56 de zile 2,33% şi ȋn 4 zile 2,59%, indicele trimestrial va fi (56*2,33%+4*2,59%)/60 = 2,35% (nerotunjit, 2,347%).
Noul indice de referință a fost reglementat de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative (OUG 114/2018).
