La toamnă, ar putea să plouă cu schimbări legislative fiscale

72
6 minute de lectură
Sediul ANAF București / Foto Agepres

Toamna aceasta ar putea aduce o serie de modificări fiscale. Unele au fost deja legiferate, precum așa-zisa amnistie fiscală, de fapt o restructurare financiară, destul de complicat de realizat.

În același timp, a fost inițiată o modificare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, care conține și o serie de elemente pozitive pentru mediul de afaceri, precum consolidarea fiscală. Există, de asemenea, o serie de inițiative legate de Agenția de Administrare Fiscală (ANAF), dar toate acestea, mai bune sau mai rele, sunt puse sub un mare semn de întrebare: în ce măsură noile tensiuni politice vor amâna legiferarea acestor schimbări din zona fiscală și a procedurii fiscale.

Mai întâi, contextul în care se derulează noile modificări legislative. Specialiștii PwC România arată că, începând cu anul 2004, au fost făcute 209 modificări ale actelor normative privind fiscalitatea. Dacă se iau în calcul articolele legilor, atunci vorbim despre mii de modificări. În anul 2018, au fost modificate 22 de acte normative, iar anul acesta s-au adăugat încă 18 schimbări de acte normative.

Trebuie spus că au fost multe situațiile în care schimbarea legislației nu a avut totdeauna efectele scontate. Cel mai sintetic indicator care arată că schimbarea regulilor fiscale nu a fost eficientă este nivelul veniturilor bugetare. În continuare, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, cu venituri bugetare de aproximativ 32% din produsul intern brut (PIB), în timp ce Bulgaria, cu un nivel de taxare chiar mai redus decât România, reușește să strângă venituri bugetare de aproximativ 37% din PIB. Dacă privim veniturile fiscale, situația este și mai gravă, în sensul că România adună la acest capitol doar 26% din PIB, în timp ce media europeană este de 36% din PIB.

Toate aceste cifre și informații ne arată realitatea în care ne aflăm. Și anume, de ani de zile se schimbă în ritm rapid legislația (deci, nu poate fi vorba despre predictibilitate), fără ca încasările bugetare să urce semnificativ.

În acest moment, există mai multe schimbări ale legislației fiscale. Unele bune, altele, mai puțin utile. Modificările Codului fiscal aduc un mare pas înainte, cerut de ani de zile de specialiști și de reprezentanții mediului de afaceri. Este vorba despre consolidarea fiscală, prevederi pe baza cărora companiile din cadrul unui grup pot să își consolideze bilanțurile, adică se compensează profiturile cu pierderile, la nivel de grup, și abia după aceea se plătește impozitul pe profit. Este un mare pas înainte pe care grupurile de companii cu capital românesc sau străin îl așteaptă de ani de zile. Estimările Ministerului Finanțelor Publice spun că aproximativ 200 de grupuri de companii vor putea beneficia de viitoarele prevederi de consolidare fiscală.

O altă schimbare a legislației se referă la modificarea termenului de depunere a declarației unice, din martie, la 25 mai. Este o revenire la vechiul termen, o mutare considerată utilă de specialiști din câteva motive. În primul rând, pentru că România cu termenul de depunere martie era unul dintre statele europene în care termenul era cel mai apropiat de sfârșitul anului fiscal. Era o problemă legată de faptul că mulți români care au avut venituri în străinătate nu puteau să primească până în martie documentele justificative. Cei mai mulți dintre ei erau obligați să plătească taxe și impozite și în țară, și în străinătate, acolo unde au obținut veniturile. De aceea, revenirea la 25 mai este o idee bună.

Nu în ultimul rând, prin proiectul de modificare a Codului de procedură fiscală se transferă soluționarea contestațiilor de la ANAF la Ministerul Finanțelor Publice. Pare o chestiune fără importanță, dar nu este deloc așa. Consultanții fiscali consideră că este bine-venită o asemenea mișcare întrucât se va diminua suspiciunea conform căreia cei care controlau ofereau răspuns și la contestațiile făcute de contribuabili. Prin trecerea departamentului la Ministerul Finanțelor se creează condițiile pentru o anumită independență între instituția care efectuează controlul și cea care răspunde contestațiilor făcute de contribuabili.

Desigur, specialiștii cred că este doar un prim pas. Mai rămâne ca sistemul să funcționeze, adică angajații departamentului să dea dovadă de independență și transparență.

Modificările Codului fiscal și ale Codului de procedură fiscală sunt așteptate de cel puțin un an. Ele au fost discutate cu mediul de afaceri și consultanții fiscali se așteptau ca proiectele să fie adoptate anul trecut, în septembrie. Nici acum nu este prea târziu. Doar dacă nu cumva criza din politica românească va muta din nou agenda guvernului de la teme economice și fiscale către alte subiecte.

Trebuie adăugat că la începutul lunii august a.c. a intrat în vigoare ordonanța care permite restructurarea financiară pentru companiile cu datorii mai mari de un milion de lei la bugetele de stat. Procedura nu va fi, însă, nici simplă, nici ușor de îndeplinit. De altfel, expunerea de motive a actului normativ arată că se pot califica pentru aplicarea restructurării financiare aproximativ 30 de companii de stat și 2.600 de firme cu capital privat. Nu este însă deloc sigur că firmele vor notifica fiscul că sunt gata să intre în procesul de restructurare.

De asemenea, guvernul pregătește și ordonanța care să clarifice situația companiilor cu capital negativ, adică firme care au datorii mai mari decât capitalul social. Va fi o toamnă fierbinte și interesantă pentru companiile românești. Dacă, bineînțeles, politicienii vor avea timp să se aplece și asupra legislației fiscale.     

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele