Liberalizarea pieței de energie bate la ușă pe fondul scumpirilor

Importurile de energie, în creștere cu aproape 50%

49
10 minute de lectură

Importurile de energie și gaze ale României, dar și prețurile înregistrează același trend crescător, pe fondul perturbărilor create de Ordonanța 114, dar nu numai. Și, anul acesta este doar începutul. Revenirea la liberalizarea pieței, cu efecte pe mai mulți ani, mai precis, până în 2021, va aduce noi scumpiri, greu de anticipat.

Foto: Agerpres / EPA

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) România a confirmat că România importă din ce în ce mai multă energie electrică. Potrivit datelor publicate de reglementator, în primele șapte luni ale anului s-au importat 2,13 TWh de energie electrică, cu 45% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În același interval, exporturile au însumat 2,37 TWh, în scădere cu 32% față de perioada ianuarie-iulie 2018.

Consum cu 20% mai mare

Diferența mare înregistrată anul acesta, comparativ cu perioada similară de anul trecut, are mai multe cauze. Una dintre acestea a fost Ordonanța 114/2018, care a dat peste cap planurile de afaceri ale companiilor din domeniul energetic. De asemenea, seceta înregistrată, aproape constant încă din toamna anului trecut, a contribuit la o producție pe hidro mai mică. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), producția de energie a scăzut în primele opt luni ale acestui an, o evoluție similară consemnând și exportul de energie electrică, iar consumul populației a urcat cu 20,5%.Astfel, în perioada ianuarie – august 2019, producția internă de energie a însumat 13,429 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 411.500 tep față de aceeași perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 9,747 milioane tep. De asemenea, la energie electrică, România înregistrează cea mai mare creștere a prețurilor din UE în ultimii ani, de 17%. Ce se întâmplă anul acesta poate fi însă doar începutul unui tăvălug al scumpirilor la energie și gaze. Noul calendar de liberalizare agreat de autoritățile române și Comisia Europeană prevede că piața de gaze va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, însă, între 1 aprilie 2020 și 31 martie 2021, va exista o perioadă de tranziție. În acest interval tranzitoriu, 50% din necesarul consumatorilor casnici și al termocentralelor va fi asigurat în regim reglementat, la prețul plafonat de 68 de lei pe MWh, iar 50% din gaze vor fi achiziționate de pe piața liberă. Potrivit unor surse din piața de energie, dacă se va aplica acest „gas release”, de la 1 aprilie 2020 va fi o scumpire de 9-10%, așa cum indică prețurile care sunt acum pe bursă.

Termen, 26 decembrie

România are termen 26 decembrie pentru a prelua în legislație noul calendar de liberalizare a pieței gazelor. Aceasta după ce, în cadrul unei proceduri de infringement, ca urmare a OUG 114/2018, țara noastră a primit de la Bruxelles o amânare de trei luni, pentru a nu fi trimisă în fața Curții Europene de Justiție. Piața de gaze naturale va fi complet liberalizată la 1 aprilie 2021, iar cea de energie electrică la 1 iulie 2021, inclusiv la consumatorii casnici, spunea Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE, recent. „Va fi o liberalizare completă la 1 aprilie 2021 la gaze și la 1 iulie 2021 la energie electrică, atât pe piața angro, cât și pe cea de retail, adică și la consumatorii finali”, a afirmat oficialul ANRE. Potrivit lui Benge, măsura a fost agreată de toți participanții la piață, precum și de Comisia Europeană. „Nu mai are niciun rost să păstrezi piața reglementată pe segmentul de retail, dacă piața angro este liberalizată. Am discutat cu toți actorii din piață și cu Comisia Europeană și toată lumea a fost de acord că nu este o abordare sănătoasă să menții prețurile reglementate la consumatorii finali casnici, dacă ai o piață liberă pe angro. Tot timpul vei avea de-a face cu diferențe în plus și minus, care trebuie reglate și care influențează concurența. Scopul este să avem concurență, iar furnizorii mari și cei mici să se concureze în piață, ceea ce se poate realiza doar în condițiile unei piețe liberalizate complet”, a explicat Bege. ANRE va continua să avizeze doar tarifele de furnizare în regim de ultimă instanță, pentru o perioadă limitată, în caz de urgențe, precum falimentul sau incapacitatea furnizorului de a livra energie sau gaze. Acest calendar va fi legiferat fie prin Lege, în Parlament, fie prin Ordonanță de Urgență, în cazul în care lucrurile sunt blocate în forul legislativ. „Am primit o amânare de trei luni de la Comisia Europeană, astfel că trebuie să rezolvăm problema până la 26 decembrie. În cazul în care lucrurile se blochează în Parlament, avem pregătit un proiect de Ordonanță de Urgență, identic cu ce se discută în Parlament. Sper ca tulburările la nivel politic să nu pericliteze acest plan, pentru că nu cred că va fi dispusă Comisia Europeană să ne dea alte termene”, a precizat reprezentantul ANRE. Dacă România nu rezolvă aceste probleme în termenul acordat de Comisia Europeană, dosarul de infringement va ajunge la Curtea Europeană de Justiție. Importurile și prețurile cresc și în contextul în care, cu trecerea anilor, multe zăcăminte de gaze se epuizează, iar rata descoperirii unora noi este extrem de scăzută.

CE Oltenia, un sfert din producția de electricitate a țării

De asemenea, trebuie luată în calcul și perspectiva pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO), aflat în dificultate din cauza costurilor uriașe cu certificatele CO2. Acesta asigură în medie 25% din energia electrică a țării, iar o eventuală încetare a activității ar avea efecte catastrofale asupra producției de energie. Cu atât mai mult cu cât seceta, un fenomen tot mai frecvent în ultimii ani, reduce producția de energie hidro, iar o parte din această energie este produsă de CEO. Pentru a face față acestor costuri, compania a propus mai multe soluții. Acestea nu au fost însă, deocamdată, puse în discuție din cauza frământărilor politice. Această situație s-ar putea agrava în lipsa aprobării unor acte normative, care ar asigura continuitatea exploatării CEO, prin extinderea în alte cariere și din cauza deficitului de cărbune, până la sfârșitul anului complexul va produce mai puțin. Cum s-a ajuns în această situație? Sorin Boza a explicat pentru Reporter Global cum, din păcate, managementul CEO nu a gândit încă de acum trei, patru ani această extindere. „An de an, orice echipă managerială trebuie să-și gândească nivelul de expropriere pe următorii patru-cinci ani. Dacă nu gândești așa, la un moment dat te blochezi”, declară Sorin Boza. El a precizat că din 2012 până în 2017 s-a semnat o astfel de HG pentru o singură carieră, Jilț Nord, și astfel compania a intrat într-un blocaj din care va dura ceva timp până va ieși. „A trebuit să demarăm noi procesul pentru toate carierele, dar o să poată fi folosite abia peste doi ani, pentru că terenul trebuie pregătit, operațiune care durează între un an și un an și jumătate. Așa ne-am trezit în 2018 că nu avem suficient cărbune. Din 2018, am obținut deja trei HG pentru alte trei suprafețe, mai avem una în plină derulare și sper ca până la sfârșitul anului să o avem și pe aceasta, iar pentru la anul mai pregătesc două. Sorin Boza nu a anticipat însă  schimbările politice, care pot întârzia mult deciziile în privința complexului. CEO nu este însă singura entitate din energie care nevoie de investiții. Sistemul energetic în ansamblu are nevoie de investiții masive. În domeniul gazelor, o deblocare a lucrărilor la zăcămintele din Marea Neagră ar putea oferi o altă perspectivă. ■

Chirițoiu: trebuie să găsim o soluție pentru CE Oltenia

”Trebuie să găsim o soluție, CE Oltenia reprezintă o pondere importantă în producția de electricitate din țară. N-am primit încă propunerea ministerului, de îndată ce o vom primi vom discuta cu Comisia Europenă, dar pe o variantă sau alta va trebui să găsim o soluție”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Scenariul fuziunii producătorului de energie din procesarea cărbunelui cu Hidroelectrica este însă riscant, atât din perspectiva eficienței, cât și din cea a poziției dominante pe care un asemenea colos energetic ar avea-o în piața românească.

”Hidroelectrica nu-și dorește să fie legată cu Oltenia. Cotele de piață ar fi cam mari, pentru că am uni primii doi producători de electricitate  ai țării. Dacă unirea se face pe idea că luăm din profitul obținut de Hidroelectrica și acoperim gaura de la Oltenia asta nu se poate întâmpla. Chiar dacă ar fi unite ele ar trebui să funcționeze ca centre de cost separate și nu pot să se subvenționeze încrucișat. Dacă acesta este obiectivul nu cred că soluția este bine gândită”, a explicat Chirițoiu.

”Logica economică impune ca fiecare activ să producă profit. Dacă e companie de stat și nu face acest lucru, atunci Comisia Europeană va constata că de fapt acordă un ajutor de stat, ceea ce este ilegal. Dacă cele două companii ar fi private, atunci pot să facă ce vrea, deoarece se presupune că decizia lor de fuziune este rațional economică și dacă nu este afacerea dă faliment. Statul din păcate nu este totdeauna rațional economic și de aceea există regulile astea suplimentare privind ajutorul de stat”, a adăugat președintele Consiliului Fiscal.

Chirițoiu admite însă că producătorul de energie din cărbune are un dublu rol, atât strategic, datorită ponderii sale în producția de energie electrică a țării, cât și social. ”Dacă e necesar social putem găsi alte instrumente: putem da subvenții în anumite limite, putem da obligația de serviciu de interes general, avem mijloace legale în care să subvenționăm, să sprijinim activități care sunt necesare din punct de vedere social dar care nu sunt viabile economic, nu stau în piață. Există instrumente legale pentru asta”, a mai spus Chirițoiu.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele