Mai mulți bani la consum, mai puțini pentru investiții

103
7 minute de lectură

O rectificare care nu schimbă nimic

Rectificarea bugetară este un bun barometru pentru cum crede guvernul că va evolua economia în ultima parte a anului și, mai ales, despre alocarea resurselor bugetare. Guvernul Dăncilă, prin rectificarea propusă, arată încă o dată că suferă de optimism.

Rectificarea este pozitivă, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 3,75 miliarde de lei, iar cheltuielile, cu 3,95 miliarde de lei, dar cum poate fi o rectificare pozitivă, când cheltuielile cresc în continuare mai mult decât veniturile?

Ministerul Finanțelor mizează pe venituri mai mari din impozitul pe profit cu peste 1,6 miliarde de lei, ca urmare a unor măsuri asumate de ANAF (adică, pe controalele fiscale anunțate și declanșate până la sfârșitul anului), dar și pe o creștere a impozitului pe profit al băncilor. Rezultatele financiare anunțate de marile bănci pe primul semestru ar putea să aducă veniturile bugetare așteptate, dar, în mod cert, bugetul se sprijină și pe taxa pe activele bancare.

Adevăratul scandal al rectificării este legat de majorarea accizelor la țigări și introducerea băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zaharuri în sfera produselor supuse accizelor. Estimarea arată că bugetul va colecta aproximativ 481 de milioane de lei în plus, ca urmare a aplicării acestor măsuri fiscale.

Pentru cine cresc accizele

Reprezentanții Executivului au afirmat că introducerea sau creșterea unor accize este făcută pentru a proteja populația în fața consumului de produse alimentare nesănătoase. Dar beneficiile bugetare nu trebuie neglijate. Suma obținută de pe urma accizelor introduse este mai mare decât banii alocați Ministerului Muncii.

Dar noile accize au scandalizat din nou mediul de afaceri. Reprezentanții industriei de fabricare a țigaretelor reclamă o miniordonanță 114, iar cei ai producătorilor de băuturi răcoritoare contestă eficiența măsurii. Concret, guvernul procedează ca de obicei, adică ia decizii fără să se consulte cu cei cărora le aplică impozitul.

Rectificarea ar putea fi de sumă zero. Adică, se taie de la instituțiile care nu au consumat și nu vor consuma o parte din banii alocați și se alocă acolo unde este nevoie. Simplu. Dar mai interesant este de văzut de ce nu s-au consumat banii (la instituțiile de unde s-au tăiat fonduri) și pentru ce vor fi folosiți banii, la instituțiile care îi vor primi.

Cine pierde, cine câștigă la rectificarea bugetară

Așadar, Ministerul Educației Naționale este cu minus 1,03 miliarde de lei. Este posibil ca achizițiile de tehnică militară să fie nerealizate. Altfel, este greu de crezut că devierea de la buget poate fi atât de mare.

De la Ministerul Fondurilor Europene s-a redus bugetul cu 681,9 milioane de lei. Nicio surpriză. Absorbția de fonduri europene este în continuare la un nivel redus, iar rectificarea bugetară ne spune că așa va rămâne. Vestea bună ar fi fost ca Fondurile Europene să primească bani, nu să fie tăiați.

Ministerul Cercetării și Inovării: minus 369,1 milioane de lei. Firesc. Acest minister este atât de discret, încât te poți întreba cum a avut alocări atât de mari încât să se poată reduce la rectificare suma de 369 de milioane de lei. Vestea este bună, pentru că sistemul de cercetare de stat este rămas în alt secol, iar suprafinanțarea lui este oricum o greșeală de politică publică.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: minus 310,4 de milioane lei. Aici este greu de înțeles felul în care a fost construit bugetul. Foarte generos. Altfel, cum se poate explica abundența măsurilor de sprijin (unele, bine-venite, altele, populiste) și tăierea fondurilor bugetare la rectificare?

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pierde la rectificare 243 de milioane de lei. O sumă mare, dacă ne gândim că acest minister alocă bani pentru programul StartUp Nation și pentru programele de promovare ale companiilor românești pe piețe externe. Dacă eficiența StartUp Nation rămâne discutabilă, promovarea pe piețele externe ar avea nevoie de fonduri mai multe.

Ministerul Economiei: minus 225,6 milioane de lei pe sold. Cine mai poate înțelege ce face Ministerul Economiei pentru economie? O reducere a bugetului pare normală.

Secretariatul General al Guvernului: minus 143,6 milioane de lei pe sold. Reducerea bugetară provine, afirmă reprezentanții Ministerului Finanțelor, de la economii la bunuri și servicii

Ministerul Apelor și Pădurilor: minus 138,9 milioane de lei. Fără comentarii.

La Ministerul Transporturilor a fost tăiată suma de 128,8 milioane de lei. Probabil, cea mai dureroasă tăiere bugetară, dată fiind nevoia de investiții a infrastructurii.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: minus 106,5 milioane de lei. O sumă surprinzător de mare, apropiată de cea de la Ministerul Transporturilor, care te poate face să te întrebi: de ce în plină desfășurare a efectelor pestei porcine, când crescătorii de animale acuză că măsurile statului sunt inexistente, autoritatea de profil are un buget tot mai mic.

Cine sunt „câștigătorii”, adică instituțiile care au primit bani?

Ministerul Finanțelor Publice – plus 2.243,6 milioane de lei, din care: 2,15 miliarde de lei, contribuția României la bugetul Uniunii Europene (nu a fost inclusă în bugetul inițial?), 566 de milioane de lei, la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (se apropie sfârșitul anului, când, tradițional, primarii „cuminți” vor primi bani), 56 de milioane de lei pentru rambursări de credite în contul împrumuturilor preluate de Ministerul Finanțelor Publice în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, minus 329 milioane de lei pentru subvenții, ssusținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor internaționale și minus 200 de milioane de lei de la schemele de ajutor de stat. Deci, se reduce bugetul prin care se derula programul de ajutor de stat pentru companiile românești.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: plus 970,5 milioane de lei pe sold. Se oferă, bineînțeles, 1,5 miliarde de lei pentru PNDL (un program cu rezultate incerte) și au loc reduceri de alte cheltuieli.

Serviciul Român de Informații: plus 396,5 milioane de lei, pe sold, astfel: cheltuieli de personal 356 de milioane de lei; bunuri și servicii 14 milioane de lei; subvenții acordate instituțiilor din subordine 23 de milioane de lei; drepturi de pensie 17 milioane de lei; cheltuieli de investiții 15 milioane de lei. Să ne aducem aminte că, la începutul anului, reprezentanții SRI afirmau că nu li s-au alocat suficienți bani pentru salarii, cu atât mai puțin pentru proiecte de investiții.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale: 326,4 milioane de lei pe sold, în principal prin majorarea transferurilor către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 517 milioane de lei și a cheltuielilor de personal cu 50 de milioane de lei și diminuarea cu suma de 200 de milioane de lei către instituțiile care nu au cheltuit bugetele alocate.

Ministerul Mediului: 92,2 milioane de lei pe sold, propunere care are în vedere, în principal, suma de 135 de milioane de lei pentru restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și a timbrului de mediu pentru autovehicule.

După cum se poate vedea, bugetul își continuă logica: acordă mai mulți bani pentru cheltuieli curente și taie de la investiții cu efect de antrenare în economie. La care se adaugă o singură decizie prudentă, cea privind suspendarea angajărilor în instituțiile publice, cu excepțiile din Educație, Sănătate, Justiție și Poliție. O rectificare care, de fapt, nu rectifică nimic.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele