Cu siguranță una dintre surprizele acestei ediții a Festivalului „George Enescu” este apariția actriței franceze Marion Cotillard, în rolul Ioanei d’Arc.

Premiată cu Oscar pentru rolul cântăreței Edith Piaf din „La vie est rose” (2007), franțuzoaica, împreună cu Orchestra Națională din Lille și Corul Filarmonicii „George Enescu”, a prezentat, la Ateneul Român, spectacolul „Ioana d’Arc pe rug”, scris de Arthur Honegger în anul 1935. Marion Cotillard povestește despre dificultățile pe care le-a întâlnit de când interpretează acest personaj, cum a obținut rolul și despre complexitatea unui astfel de libretto, într-o conferință de presă la București, împreună cu dirijorul ansamblului din Lille. Povestea ei în rolul vorbit al Ioanei d’Arc începe în 2005, la Orleans, personaj care a fost anterior interpretat și de mama sa, înmânat tinerei Marion ca pe o moștenire: „Mama a jucat rolul în anii 1990 și eu, pentru prima dată, în 2005, în Orleans. Cred că era o aniversare a Ioanei d’Arc, iar mama mea nu era disponibilă atunci. Cineva i-a propus să mă întrebe dacă vreau să particip în spectacol. Eu văzusem compoziția cu ea pe scenă și mi s-a părut magnifică”, povestește actrița. Succesul său nu a întârziat să apară, performanța ei stârnind emoțiile spectatorilor. Printre dificultățile care au venit odată cu debutul acestui rol, Cotillard exemplifică lipsa unui antrenor vocal, fiind obligată să ofere o interpretare unică a personajului, însă, pentru spectacolele următoare, a avut unul care i-a explicat „tot ce trebuie să știe”.

După spectacolul de la Orleans, au urmat alte reprezentații ale operei în orașe mari ale lumii. „După câțiva ani, am reluat spectacolul la Barcelona. Ca actriță, este una dintre experiențele inedite trăite și am încercat să contribui cât de mult am putut. Am jucat apoi rolul la Paris, la New York și la festivalul Spoleto”. Întrebată care este partea cea mai dificilă în interpretarea Ioanei d’Arc, actrița a declarat că una dintre probleme o reprezintă sincronizarea cu orchestra și corul: „Dacă nu aud corul bine, este greu. Vreau să respect piesa. Pentru că este scrisă perfect. În general, dacă nu mă sincronizez, orchestra începe și nu mă poate aștepta. Nu mi-a fost teamă niciodată că nu mă voi auzi, însă trebuie să fii acolo”. De asemenea, Marion Cotillard afirmă că îi place să folosească muzica pentru a crea emoții. Muzica o ajută să intre în stările potrivite pentru scenele din cinematografie. Pentru ea, declanșarea emoției nu este cea mai complicată parte a meseriei de actor, ci urmărirea atentă a textului și prezența pe scenă: „Emoția nu e cel mai greu de obținut. Trebuie să urmărești ce e scris. Când ai toate ingredientele, dificil e să fii prezent, să fii acolo”.

În ciuda aparențelor, interpretarea Ioanei d’Arc pentru o perioada atât de lungă – aproape 15 ani – nu a lăsat loc monotoniei, fără să îi răpească actriței din experiențele noi și diferite. „Este o operă pe care am șansa să o joc cu dirijori diferiți, cu orchestre diferite, în locuri unele mai minunate decât altele. Am făcut repetiții în acest loc superb și sunt fericită să mă aflu aici. De fiecare dată, e o experiență nouă. Nu mă plictisesc”, a adăugat Cotillard. Întrebată cu ce film ar putea asemăna Bucureștiul, actrița, care a filmat aici în 2001, a zis că acum ar putea fi un film lung, comparându-l în mod inedit cu „o poveste a unui copil care crește și se eliberează”. Spectacolul „Ioana d’Arc pe rug” face parte din programul celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional „George Enescu” și care a fost prezentat, joi, pe scena Ateneului Român. Festivalul a început în 31 august și are loc în 11 orașe din România, până pe 22 septembrie. ■