Un răspuns de șoc-și-groază contra virusului
Pe 11 martie, autoritățile au trecut la acțiuni decisive pentru a inocula economia de efectele Covid-19. Banca Angliei a slăbit politică monetară. Iar Rishi Sunak, cancelarul, a dezvăluit cea mai mare relaxare fiscală susținută de la începutul anilor ’90. El a anunțat un pachet de 30 de miliarde de lire, reprezentând 1,3% din GDP, eliberați pentru anul fiscal care începe, compus din 12 miliarde de lire în cheltuieli imediate în legătură cu virusul și 18 miliarde în alte măsuri. Prudența fiscală s-ar părea că e prima victimă a acestui guvern – și a virusului.
În discursul său de prezentare a bugetului, dl Sunak a remarcat că unu din cinci lucrători ar putea să fie în mod simultan absent în săptămânile următoare, creând un șoc atât pentru cerere, cât și pentru ofertă. El a argumentat că, pentru că lovitura asupra ofertei e probabil să fie tranzitorie, cel mai bun răspuns ar fi un ajutor ,,temporar, țintit și la timp”, pentru a susține cererea pe termen scurt și pentru a încerca să salveze firmele greu lovite de la faliment. Mutația Covid-19 dintr-o criză chinezească într-una globală a venit prea recent pentru a fi reflectată în prognozele Biroului pentru Responsabilitate Bugetară, autoritatea de supervizare fiscală. Astfel că aceia care fac politicile zboară în orb într-o măsură mai mare decât de obicei.
Banca a redus rata sa de bază cu 50 de puncte procentuale înapoi la un minim post criză de 0,25%, o reducere mai mare decât așteptau investitorii. A introdus, de asemenea, o nouă facilitate pentru a da băncilor acces la lichiditate ieftină pentru a susține creditarea pentru firmele mici și mijlocii și a redus cerințele de capital. Economiștii din City-ul londonez au observat rapid că, deși dobânzile nu mai pot fi reduse cu mult, banca ar putea încă alege să repornească programul său de relaxare cantitativă, dacă prognozele se înrăutățesc.
Acțiunea reală a venit pe partea fiscală. Dl Sunak a subliniat o strategie cu trei ramuri pentru a amortiza lovitura dată de virus serviciilor publice, gospodăriilor și afacerilor. Pentru prima dată, el a scris un cec în alb pe termen scurt, promițând să dea NHS orice resurse financiare ar fi necesare. Aproximativ 5 miliarde de lire au fost puse deoparte ca un fond pentru urgență. Sprijinul pentru gospodării va lua forma unui drept la concediu medical plătit pentru aceia care sunt obligați să se izoleze și un acces mai ușor la ajutoare de șomaj pentru cei care lucrează ca independenți și cei care lucrează în economia slujbelor part time.
Sprijinul pentru firme, în special pentru cele mici, a fost cel mai substanțial element. Principalul scop a fost de a ușura potențiale probleme de lichiditate. Firmele cu mai puțin de 250 de angajați vor avea orice concediu medical plătit de guvern. Programul „timp de plată”, care permite firmelor să își restructureze plata impozitelor, va fi extins. Impozitele pe venitul companiei și o taxă pe proprietate vor fi reduse la zero pentru anul care începe, în cazul majorității firmelor mici din industrii, precum comerțul, ospitalitatea și divertismentul. Aproximativ 700.000 de firme foarte mici eligibile pentru scutire de taxe vor primi o plată de 3.000 de lire pentru a le ajuta să se descurce.
Reacția grupurilor de business a fost pozitivă. Camera de Comerț Britanică a salutat eforturile cancelarului de a ajută ajuta firmele să își rezolve problemele de lichiditate. Ian Stewart, economist-șef la Deloitte, o firmă de servicii profesionale, a salutat eforturile Trezoreriei și ale băncii că ca fiind „un răspuns puternic și convingător la criză”. Conform unui specialist în restructurări corporative, condițiile mai ușoare de creditare și un program de plăți de impozite întârziat ar trebui să ajute pentru a preveni „mii de insolvențe în următoarele luni. Există firme care ar fi dat faliment, dar acum nu vor păți asta”.
Dacă aceste măsuri se vor dovedi suficiente va depinde la fel de mult de epidemiologie pe cât depinde de economie. Impactul final al virusului este imposibil de determinat. Însă măsurile de urgență maschează o schimbare mai largă în strategia fiscală a guvernului. Chiar excluzând orice încetinire legată de Covid-19, ca și pachetul de 12 miliarde de răspuns anunțat până acum, guvernul e pregătit să se împrumute în mod semnificativ mai mult în următorii cinci ani decât a plănuit inițial (vezi grafic). Deficitele planificate în 2019 pentru anii 2021-2024 au fost toate revizuite în sus cu peste 1% din PIB.
În ultima decadă, politica fiscală britanică a urmărit reducerea raportului dintre datoria publică și PIB pe termen mediu. Această țintă a fost aruncată la coș pe tăcute în favoarea stabilizării raportului datoriei. O astfel de schimbare pe termen lung în politică ar putea să conteze în final mai mult decât orice medicament de urgență.■
Acest articol a apărut în secțiunea Marea Britanie a ediției tipărite, sub titlul „Medicament economic”