Mesajul tinerilor la Sibiu: liderii europeni trebuie să se unească împotriva euroscepticilor

66
Sibiu Informal Summit 2019, Foto Bogdan Cristel
6 minute de lectură

Viitorul Europei pare să fi fost tema centrală a summitului informal de la Sibiu, iar discuțiile par să se fi purtat relaxat, pe temele mari ale agendei europene: provocarea schimbărilor climatice, adâncirea piețelor financiare, necesitatea unei formule comune de apărare, relația cu Statele Unite, evitând, evident, încă neclarul subiect Brexit.

Tinerii europeni, invitați la summit pentru un dialog cu Jean Claude Juncker și Klaus Iohannis, au o agendă clară de luptă împotriva schimbărilor climatice, dar sunt și mai îngrijorați de viitorul imediat. Ei se tem de pericolul insinuării euroscepticilor în Parlamentul European, la alegerile care vor avea loc peste câteva zile, și le recomandă politicienilor să se unească, indiferent de culoarea politică, în bătălia cu populiștii și cu extremiștii.

Sibiu 2019, Foto: Bogdan Cristel

„Sunt foarte îngrijorat de puterea pe care euroscepticii ar putea s-o obțină în Parlamentul European”, a declarat Alvaro Sanz Lamperez, pentru Reporter Global, în culisele summitului de la Sibiu. „Vin din Spania, unde observăm că acest fenomen se amplifică. Asta mă îngrijorează acum. Eram oarecum mulțumit că, la alegerile recente din Spania, deși au obținut rezultate importante, acestea au fost sub așteptările lor”, a adăugat Sanz Lamperez, un student spaniol.

„Sunt speriat de ridicarea politicienilor extremiști din ambele părți ale spectrului politic, atât din extrema dreaptă, cât și de cea stângă”, spune tânărul student Karlo Kucan, din Croația. „Cred că asta poate fi consecința unei gestionări proaste a chestiunii imigranților, probabil că ar fi putut rezolva mai bine, poate partidele tradiționale și-au pierdut simpatia electoratului în contextul chestiunii imigrației. Acum, suntem pe cale să vedem o mulțime de eurosceptici în Parlamentul European, asta va încetini deja lentul Parlament European, va fi mult mai greu să facă niște coaliții și probabil vom avea grupări pro Uniunea Europeană și împotriva UE. Și toate aceste coaliții de dreapta sau de stânga vor trebui să coopereze, ca să facă treabă”, speră și recomandă totodată Kucan.

Vocea tinerilor s-a auzit în avanpremiera summitului și a transmis un mesaj clar de îngrijorare privind schimbarea climei, dar și o preocupare evidentă pentru menținerea în viață a proiectului european, în care, de altfel, s-au născut.

Asta a fost atmosfera dinaintea summitului, de anticipare oarecum emoțională din partea tinerilor a chestiunilor pe care ei, responsabili, le consideră importante. În culisele reuniunii însă, lucrurile au fost mai complicate, iar mesajele transmise ulterior au avut un intens parfum de generalizare diplomatică. Un viitor comun al Europei unite este un subiect interesant, atât analitic, cât și speculativ, dar pare mult prea vast și complex pentru a fi fost abordat la summitul de la Sibiu al liderilor europeni, prezidat de Donald Tusk. În realitate, discuția pare să se fi aprins în jurul temei schimbărilor climatice, și asta nu pentru că liderii europeni ar fi aflat despre tornadele care au emoționat România, ci datorită unui apel semnat de opt state care conținea propuneri concrete.

Apelul, semnat de Franța, Spania, Belgia, Danemarca, Luxembourg, Olanda, Portugalia și Suedia, propunea ca statele membre să se angajeze să reducă total, până în 2050, emisiile de carbon și să aloce 25% din bugetul Uniunii pentru proiecte care să lupte împotriva schimbărilor climatice. Sunt oare statele membre pregătite să se unească în jurul acestei provocări, care pune probleme economice mari pentru unele țări?

Jean-Claude Juncker, Sibiu 2019, Foto: Bogdan Cristel

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, admite că există un risc uriaș ca schimbările climatice să afecteze viața oamenilor și este de acord cu luarea unor măsuri clare pentru a stopa fenomenul. Dar recomandă o abordare mai așezată, pas cu pas, a chestiunii, altminteri existând riscul epuizării interesului pentru rezolvarea ei.

„Cred că tinerii din UE au dreptate să atragă atenția colectivă asupra riscurilor pe care ni le pune în față realitatea. Îi înțeleg foarte bine pe tineri. Am studiat cu atenție scrisoarea celor opt state membre în legătură cu această nouă țintă pentru 2050, sunt de acord cu ea, dar trebuie să spun că avem o primă țintă care trebuie să fie atinsă până în 2030. Haideți să ne concentrăm pe măsurile imediate și urgente și să nu încercăm să scăpăm de răspundere fixând niște ținte îndepărtate, cu mult timp după durata vieții noastre active”, a declarat Juncker după summit.

Informal Summit Sibiu 2019, Foto: Bogdan Cristel

În opinia lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, statele europene rămân divizate în legătură cu maniera de acțiune, chiar dacă înțeleg pericolul. „Tânăra generație este mult mai unită în jurul acestei probleme decât statele membre. Adevărul e că nu s-a schimbat nimic în legătură cu aceste diviziuni și păreri diferite între statele membre. Ceea ce este nou pentru mine este această presiune proaspătă și foarte unită din partea tinerilor. Și eu am fost prim-ministru și știu că politicienii sunt sensibili atunci când au loc proteste și acțiuni de masă. E o a doua revoluție cea la care asistăm în domeniul mediului. Dar nu doar în contextul schimbării climatice și cu plasticul din oceane și alte subiecte. Sunt absolut sigur că politicienii nu au un viitor fără să aibă această sensibilitate. Poate nu mâine, dar poimâine poate vor avea de pierdut.”

Antonio Tajani, Foto: Bogdan Cristel

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a sintetizat: „Nu e nevoie de un radicalism de mediu, este nevoie să mergem către o economie verde și hai să facem asta”, a spus el la conferința de presă, evitând însă să răspundă la întrebarea dacă statele membre au agreat ca un sfert din bugetul viitor al Uniunii să fie dedicat luptei cu schimbările climei. O tăcere care descrie, de fapt, realitatea că liderii europeni au serioase divergențe nu în legătură cu realul pericol al schimbării climei, ci în ceea ce privește maniera și intensitatea ritmului în care se vor lua măsurile necesare.

Lidia Moise
Lidia Moise este jurnalist, comentator și realizator de televiziune cu articole publicate în presa română și internațională. A fost publicist comentator la Televiziunea Română, unde a realizat emisiunile Jurnal economic și Express Economic. A fost director executiv al săptămânalului Revista 22. A fost redactor șef adjunct la România liberă, a condus departamentul economic al agenției de știri Newsin, a colaborat cu postul de știri economice Money Channel. A condus secția economică a cotidianului Evenimentul zilei. Lidia Moise este comentator al agenției Xinhua pentru economia regiunii Central și Est Europene.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele