Construcția metroului din Drumul Taberei a demarat spectaculos. În declarații. Pe panourile care însoțeau datele generale ale lucrării scria: „În trei ani, aici va fi linia de metrou Drumul Taberei”. Glumeții au adăugat cifra 1 în fața cifrei 3. Pesimiștii au pus un zero după 3.

Cert este că au trecut nouă ani de când au început lucrările la Magistrala 5 de metrou și nu avem prea multe semne certe că lucrarea va fi pusă în funcțiune. Bineînțeles, în afară de declarații care amână cu încă un an sau cu încă trei-patru luni începerea funcționării metroului.

În acest context, o verificare a situației construirii metroului din Drumul Taberei de către Corpul de control al prim-ministrului era nu doar necesară, ci binevenită. Nu pentru că în felul acesta s-ar termina mai repede lucrările de construcție, ci doar pentru ca publicul să înțeleagă ce s-a întâmplat cu construcția Magistralei 5.  

Șase acte adiționale, șapte ani de întârziere

Iar datele controlului aduc o clarificare a situației. Astfel, contractul de proiectare și execuție a metroului a avut șase acte adiționale. Adică, a fost schimbat de șase ori, iar prețul a urcat de la 919 milioane de lei la 1,04 miliarde de lei, o creștere cu 14%.

Mai relevant, nu doar prețul a crescut, ci și termenul de finalizare a lucrării, nici mai mult, nici mai puțin decât cu șapte ani, din aprilie 2013 în martie 2020. Desigur, martie 2020 a trecut deja, practic, deci este foarte posibil să existe un nou act adițional al contractului care să prelungească termenul de execuție. Cu alte cuvinte, și cu mai mulți bani, și cu o perioadă mult mai lungă de execuție.

Separat, o situație asemănătoare (de creștere a valorii contractului) a avut loc și în ceea ce privește lucrările de deviere a rețelelor edilitare. Oferta de bază a fost de 38 milioane de lei, iar prin modificări succesive a ajuns la 128 milioane de lei. Numai că această creștere a valorii contractului nu a fost analizată și justificată de către autoritatea contractantă, persoanele responsabile nu au fost identificate și drept urmare o parte din sumă, 37 milioane de lei, nu a fost recunoscută de către autoritatea de management a fondurilor europene și ca atare suma nu a fost decontată, ci a fost achitată de la buget.

O problemă, sumele plătite în avans

O altă neregulă constatată de Corpul de control al prim-ministrului a fost aceea a unor deconturi efectuate în avans în afara legii. Este vorba despre o sumă plătită în avans de 63 milioane de lei, iar problema este legată de faptul că acordarea unei noi tranșe din sumele în avans putea fi făcută doar în condițiile în care avansul acordat anterior ar fi fost justificat integral sau recuperat din sumele datorate. Ceea ce nu s-a întâmplat.

Au existat, însă, și o serie de litigii în instanță în perioada în care s-a construit Magistrala 5 de metrou. De-a lungul timpului, pe rolul instanțelor judecătorești, executantul a formulat pretenții, reprezentând contravaloarea unor lucrări suplimentare, penalități de întârziere sau daune interese, iar instanțele au obligat compania la plata sumelor suplimentare și a celor reprezentând daune interese către executant, în cuantum de 188,34 milioane de lei, precum și la plata sumelor în valoare de 29,02 milioane de lei, reprezentând debite restante, și de 1,08 milioane de lei penalități de întârziere. Desigur, sumele au fost plătite fără ca persoanele responsabile să fie numite sau identificate.

Banii pentru organizarea de șantier, fără documente justificative

Raportul Corpului de control arată că „în oferta declarată câștigătoare nu au fost detaliate elementele componente ale valorii cheltuielilor de monitorizare a modului de comportare a lucrărilor executate și a preîntâmpinării unor posibile efecte negative asupra construcțiilor existente, precum și cele ale valorii cheltuielilor cu lucrările aferente organizării de șantier, cu toate că autoritatea contractantă a solicitat în mod expres aceste informații”.

Astfel, s-a ajuns ca aproximativ patru milioane de lei să fie decontați pentru „organizarea de șantier”, fără, însă, să existe referințe cantitative și calitative, adică fără documente justificative. De asemenea, pentru anumite lucrări nu s-au depus unele formulare pentru lucrările efectuate.

Ideea este că s-a greșit chiar de la momentul atribuirii lucrărilor de construcție, dar, desigur, după ce au trecut șapte ani și după ce lucrările au fost executate (în bună parte), ce mai contează că au existat nereguli la încredințarea contractului.

Acum, mult mai important este că lucrările au durat cu cel puțin șapte ani mai mult și că au costat cu 15% mai mult. Aceasta este realitatea crudă. Restul, neregulile constatate de către Corpul de control sunt transmise către Departamentul pentru lupta antifraudă și către Curtea de Conturi. Ce s-o alege de aceste concluzii este greu de spus. Măcar metroul din Drumul Taberei să înceapă să funcționeze.    ■