Mihai Faur: Informația care vine în mod digital e o informație sumarizată. Dacă vrei să mergi la substanță, trebuie să te duci în print

66
6 minute de lectură

Când unul dintre fondatorii UiPath îți spune că lectura cărților, a ziarelor și a revistelor este din nou în vogă în America, cu argumentul că lumea are nevoie de idei, de analize, de creativitate și că spațiul digital îți transmite informații în sinteză, ai, ca jurnalist, un moment de euforie. Dar Mihai Faur, partener fondator al miracolului numit UiPath, compania specializată în robotică și inteligență artificială, este mintea financiară din spatele proiectului. Probabil în mare parte valoarea de piață la care a ajuns UiPath, de aproape 7 miliarde de dolari, estimată în momentul lansării unei emisiuni de obligațiuni în valoare de 568 de milioane de dolari, este meritul abilităților și viziunii sale.

Foto: Bogdan Cristel

Print-ul în Statele Unite e foarte bine văzut, familiile încearcă să își  educe copiii prin citit și nu electronic. Oamenii citesc acum cărți tipărite. Rețeaua de librării Barnes & Noble este foarte bine pusă la punct, cu cărți, dar și cu reviste și ziare. De exemplu, lumea cumpără din librării The Economist sau Forbes, sau Financial Times. Atunci sâmbăta, duminica în timpul liber, vezi copii, cu mame, cu bătrâni, se duc acolo și citesc în librării și cumpără cărți și reviste.

E foarte interesant, sunteți un geniu IT și-mi spuneți cum suportul clasic al revistelor și ziarelor, hârtia, este din nou în vogă…

Nu sunt un geniu IT, sunt finanțist. Print-ul este în putere și cred că țările dezvoltate își păstrează interesul și își dau seama cât de important este să citești, să îți păstrezi cultura.

Am observat cum corporația New York Times, care editează și ziarul cu același nume, câștigă 54% din venituri din print. Totuși, presa nu ignoră site-urile.

Informația care vine în mod digital e o informație sumarizată, nu îți dă toată substanța, nu îți dă toată imaginea de ansamblu, și e normal să ai nevoie și de informația complexă, completă, de analize, ca să iei o decizie. Dacă vrei să mergi la substanță, la context, trebuie să te duci în print totuși, în publicații găsești mai multe informații. Cât de mult poți să sumarizezi, sumarizezi, dar nu ai toată imaginea de ansamblu.

Compania dumneavoastră dezvoltă inteligența artificială. Investiți în cercetare și robotică. Ce vor face oamenii în viitor, unde vor munci?

Asta este o întrebare destul de grea, aș spune eu. Vor rămâne joburi care vor avea nevoie de parte lucrativă, fizică, dar partea intelectuală și procesele în general vor fi automatizate. Oamenii își vor folosi mai mult partea analitică de judecată și analiză, adică ies din partea de rutină, de gândire repetitivă, într-o parte de analiză și creație.

Unele platforme financiare folosesc roboți care iau decizii de plasamente. Folosesc algoritmi care creează panică, creează volatilitate foarte mare, impredictibilitate.

Este o realitate a momentului, dar decizia omului nu va fi niciodată înlocuită de un robot. Adică, e aproape imposibil. Nu știu, poate nu sunt eu în măsură să vorbesc, dar să mimezi modul în care omul ia o decizie nu cred că stă numai în câte cunoștințe ai, câte reguli cunoști.

Cum ați cucerit piața americană cu UiPath?

Prin câțiva clienți-cheie mari, prin marketing puternic și prin alegerea momentului potrivit. A fost la momentul potrivit, pe piața potrivită. Pur și simplu. Cred că este și o întâmplare. Un semn divin. Că poți să dezvolți un produs, dar trebuie să ai și câțiva clienți-cheie care să te împingă în față să te promoveze.

Care a fost acest moment potrivit?

Prin 2014-2015, când un client a zis că produsul nostru poate să facă mai mult decât doar să capteze date de pe ecran și să le transpună într-o tabelă sau document Word. Poate să lege anumite sisteme între ele, printre altele. Și atunci momentul ăla a fost decisiv pentru companie. Să îți dai seama că produsul poate să facă altceva. Am investit în companie, au fost investiții, am avut clienți globali, produsul tehnic era foarte bun, având investiții străine și marketing. În esență, acestea au fost ingredientele succesului, plus nevoia clientului de a-și eficientiza procesele și de a renunța la multe sisteme care sunt redundante.

Ce ar însemna dacă s-ar digitaliza Fiscul? Ar fi un exercițiu în interesul nostru, al contribuabililor?

Ar crește veniturile la bugetul de stat. Ar crește partea de comunicare între Fisc și agenți. Contribuabilii ar ști mai bine în ce situație se află. Așa, te duci, depui dosarul acolo, stai, îți dă fișa fiscală-tip, trebuie să verifici ce ai, trebuie să te corelezi cu ei, ei dacă ar avea informația la fingertip, cum zice americanul, mult mai ușor ar putea să gestioneze sistemul. Contribuabilul român nu vrea să nu plătească, nu are intenții evazioniste, dar trebuie să aibă și infrastructura să o facă. Ar crește foarte mult eficiența Fiscului, datele s-ar opera mai rapid, s-ar cunoaște mai bine situația fiscală a unui client, clientul ar putea să intre mult mai bine în legătură cu Fiscul și să își îndrepte anumite nereguli. Sunt multe lucruri bune. Ar crește veniturile, plus timpul pe care companiile l-ar aloca pentru tot acest efort de a fi, să spunem, fiscal sănătos, s-ar reduce.

Vă explicați într-un fel faptul că au renunțat la proiectul cu Banca Mondială?

N-am nicio explicație logică, cred că singura explicație ar fi că nu există un ownership pe un proiect anume, e un proiect de termen lung ăsta, trebuie să existe voința la nivel de agenție și voința politică. Voința și dorința. Trebuie să ne împingă cineva de la spate să facem, poate Uniunea Europeană.

Dar acesta este viitorul. E o evoluție a economiei și a societății. Este clar că invenția calculatorului este o tranziție în civilizația noastră. Nu e prima revoluție, a fost o revoluție industrială, de la agricultură la industrie, de la industrie s-a mers pe servicii, se va merge de la servicii la digitalizarea totală. Inclusiv a Fiscului. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele