Infecțiile intraspitalicești sunt un subiect sensibil în România, mai ales după drama trăită de victimele accidentului de la clubul „Colectiv”, iar scandalul Hexi Pharma nu a făcut altceva decât să adâncească neîncrederea oamenilor într-un sistem de sănătate incriminat de nenumărate ori pentru curmarea de vieți tocmai din cauza infecțiilor intraspitalicești.

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat pentru Reporter Global că, potrivit datelor ministerului, România are un nivel al infecțiilor intraspitalicești de 7-8%, dar se raportează doar 1,4%. „Nu e nici mult, nici puțin. Și Germania are un nivel de 8%. Dacă nu recunoști, nu înseamnă că ele nu există. În Germania există un spital dedicat pacienților cu infecții intraspitalicești, un spital de terapie intensivă care tratează pacienții cu infecții intraspitalicești. Deci acest lucru se recunoaște la nivel mondial”, afirmă Sorina Pintea.

Pentru a limita fenomenul, Ministerul Sănătății pregătește înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene (CNLRM). În circa două săptămâni, Guvernul urmează să aprobe înființarea acestuia. Rolul noului organism ar urma să fie elaborarea și monitorizarea aplicării strategiei de limitare a creșterii rezistenței microbiene la antibiotice și a răspândirii microorganismelor rezistente la nivel național. Din păcate, problema infecțiilor din spitale nu poate fi rezolvată doar cu acte normative. Factorul uman este un element hotărâtor. „Aproximativ 99% din infecțiile intraspitalicești au la bază factorul uman”, a declarat pentru Reporter Global ministrul Sănătății.

Situația din România este severă

Potrivit reprezentanților Ministerului Sănătății, situația din România, în domeniul infecțiilor intraspitalicești, este, din păcate, una severă. „Avem o cunoaștere limitată a dimensiunilor rezistenței microbiene la antibiotice în țara noastră. Ceea ce știm este extrem de îngrijorător și au fost parcurși prea puțini pași (în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene. Explicațiile acestei evoluții neobișnuite a rezistenței microbiene sunt multiple. Este utilă identificarea cauzelor care au generat fenomenul antibiorezistenței pentru a defini obstacolele ce trebuie depășite în cadrul unui program de acțiune național destinat combaterii fenomenului, se arată în Nota de fundamentare a HG de înființare a Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene (CNLRM).

Preocupările față de riscul reprezentat de utilizarea nejustificată a antibioticelor și consecințele acesteia există în cadrul Uniunii Europene de aproape două decenii. Principalul document aflat în vigoare este Recomandarea Consiliului European 77/2002 (15.11.2001) privind utilizarea prudentă a antibioticelor. Una dintre modalitățile de acțiune indicate în acest document este coordonarea între domeniile sănătății umane, veterinare și creșterea animalelor, inclusiv înființarea unui comitet interministerial care să aibă responsabilitatea elaborării / actualizării strategiei naționale și a planului național de acțiune pentru combaterea rezistenței la antibiotice.

Rezistența la microbi costă

Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel planetar. Fenomenul este o consecință nedorită a utilizării antibioticelor (fie ea justificată sau nu), precum și a transmiterii interumane a germenilor rezistenți. Impactul societal al rezistenței microbiene, atât material, cât și pierderea de vieți omenești, este imposibil de evaluat cu precizie, însă mai multe date obținute în diverse regiuni în ultimii ani susțin costurile ridicate determinate de rezistența microbiană. Astfel, sunt aproximativ 25.000 de decese și costuri de 1,5 miliarde de euro anual în statele membre ale Uniunii Europene (estimare ECDC din 2009). În SUA, anual sunt cel puțin 2 milioane de infecții cu germeni rezistenți la antibiotice care determină mai mult de 23.000 de decese (CDC, 2013). De asemenea, cel puțin 700.000 de decese sunt determinate de infecții cu germeni rezistenți la antibiotic și se înregistrează 480.000 de noi cazuri de tuberculoză cu germeni rezistenți (OMS, 2013).
„Lipsa unor măsuri hotărâte pentru combaterea rezistenței microbiene va permite
extinderea și agravarea fenomenului, îngreunând în timp aplicarea oricărei intervenții de
limitare a acestui fenomen. Ca reacție la această evoluție, au fost elaborate strategii și planuri de acțiune, atât de organisme internaționale specializate cum este Organizația Mondială a Sănătății, dar și la nivel politic național (inclusiv cu includerea în strategii de securitate națională) sau internațional (Uniunea Europeană). Punerea lor în practică se află în stadii diferite, în funcție de resursele alocate, de gradul de motivație în realizarea lor și de obstacolele existente”, consideră reprezentanții Ministerului Sănătății.

Ultimele date, din 2016

Ultimele date oficiale privind infecțiile intraspitalicești au fost publicate în 2016 de către Institutul Național de Sănătate Public. Acestea arătau că în perioada 2010-2015 au fost înregistrate peste 57.000 de cazuri de infecții intraspitalicești. Cele mai multe au fost înregistrate în București – peste 12.000 de infecții. Topul este completat de județele Iași, cu peste 9.000 de infecții, și Cluj, cu peste 7.000 de infecții.

Secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă s-au confruntat cu cele mai multe infecții nosocomiale, peste 13.500. Peste 12.000 de infecții intraspitalicești au fost raportate la secțiile de chirurgie.

Potrivit Raportului întocmit de Institutul Național de Sănătate Publică, infecțiile nosocomiale s-au înmulțit de la an la an, fiind o creștere constantă, astfel că dacă în 2010 au fost raportate 8.105 cazuri, în 2014 numărul lor a ajuns la peste 10.600, iar în 2015, la 12.310. În topul județelor cu cele mai multe astfel de infecții sunt Bucureștiul, urmat de Cluj, Iași și Timiș.

Cu ce se va ocupa Comitetul

Prevenirea extinderii rezistenței microbiene, prin utilizarea judicioasă a antibioticelor și limitarea transmiterii germenilor cu (multi)rezistență la antibiotic

Optimizarea utilizării antibioticelor în medicina umană și în medicina veterinară, utilizând și datele locale / naționale de rezistență microbiană

Creșterea calității și acoperirii activităților de supraveghere a rezistenței microbiene

Dezvoltarea și definirea rolului testelor rapide de diagnostic în medicina umană și cea veterinară

Formarea personalului medical și informarea publicului larg privind utilizarea judicioasă a antibioticelor și riscurile legate de utilizarea acestora

Orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică aferente rezistenței microbiene la antimicrobiene

Cooperarea internațională în domeniul rezistenței la antibiotic