Liberalii fac, în guvern, concurs de ordonanțe de urgență, pesediștii mimează o opoziție jenantă, iar partidele mai mici încearcă să arbitreze, USR, sau să analizeze cea mai avantajoasă lipire din care să se aleagă măcar cu un loc în parlament pentru șef și cu ceva funcții la stat pentru restul, cum sunt ALDE și PMP. UDMR, ca de obicei, e acolo unde este cald și bine. Acesta este tot jocul partidelor într-un an în care sunt alegeri locale și parlamentare, separat sau deodată. Când ar trebui să fie în plină desfășurare precampania electorală, adică alegeri interne pentru a fi aleși cei mai buni dintre cei buni, toate partidele dau în clocot din cauza unei situații neprevăzute și nemaiîntâlnite în 30 de ani. Dacă guvernul pică la moțiunea de cenzură și parlamentul se dizolvă, nu se mai pot organiza alegeri, pentru că legiuitorii de până acum nu au luat în calcul o astfel de situație. Așa că guvernul Orban, prin Ministerul de Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, a copt o ordonanță de urgență care să umple vidul legislativ. Premierul s-a asigurat astfel că nu rămâne interimar pentru eternitate cu un parlament ostil, de asemenea etern.

Președintele Klaus Iohannis, după ce a câștigat al doilea mandat, a spus că vrea alegeri anticipate, pentru a spulbera majoritatea roșie din parlament, și alegerea primarilor în două tururi de scrutin, pentru ca aleșii locali să fie reprezentativi. Ambele dorințe ale șefului statului pot fi realizate doar printr-un act normativ, proiect de lege sau ordonanță de urgență, însă și una, și alta se lovesc de majoritatea parlamentară. În cazul alegerii primarilor, asumarea răspunderii guvernului pe acest proiect de lege a dus la o moțiune de cenzură inițiată de PSD și UDMR.

Comisia de îngropat legi

În parlament a funcționat Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru eleborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală, care ar fi putut să lămurească și aceste două aspecte și, mai ales, să decidă, prin lege, modul de organizare a alegerilor anticipate, pentru că, deși au fost câteva tentative, în 30 de ani nu au avut loc niciodată.

Anul trecut, după revolta românilor din Diaspora, comisia s-a mobilizat și, pentru alegerile prezidențiale, a completat legea. Așa a fost posibil ca românii care trăiesc în afara granițelor să poată vota și prin corespondență, iar la urne au putut merge timp de trei zile, de vineri până duminică.

Odată încheiat acest scrutin, toată lumea a fost mulțumită și în 19 decembrie comisia și-a încetat activitatea. Doar că modificările aduse legii alegerilor prezidențiale nu au fost singurele necesare. Vicepreședintele comisiei, liberalul Laurențiu Leoreanu, a explicat, pentru Reporter Global, că această comisie a fost îngropată cu tot cu alte 55 de proiecte de lege în materie electorală. „Comisia asta a fost ca o magazie în care pesediștii au depozitat proiectele de lege, au închis ușa și au aruncat cheia”, a spus deputatul.

În 16 decembrie, deputatul PSD Florin Iordache a propus, în Biroul permanent, prelungirea cu șase luni a funcționării comisiei. Doar că Iordache nu este nici măcar membru al comisiei, iar propunerea lui a fost respinsă. Singurul care putea cere asta era președintele comisiei, senatorul Dorin Bădulescu, însă acesta nu a făcut-o.

PSD nu vrea alegeri anticipate pentru că ar vrea ca liberalii să se erodeze până-n iarnă, mai ales că le-au lăsat moștenire câțiva cartofi fierbinți, cel mai periculos și gata să explodeze fiind cu majorarea pensiilor cu 40% din septembrie. Pe acest culoar PSD aleargă singur în mod oficial. Neoficial, se solidarizează toți acei parlamentari, indiferent de partid, care știu că nu mai prind un loc la Casa Poporului. Iar asta înseamnă că vor pierde bani și privilegii.

În ceea ce privește alegerea primarilor în două tururi, PSD și UDMR sunt, oficial, împotrivă. Însă există o mulțime de primari liberali care știu că dacă în turul al doilea intră cu candidatul USR nu mai au nicio șansă. Cu toate acestea, guvernul și-a asumat răspunderea pe legea privind alegerea primarilor în două tururi, iar asta a dus la moțiunea de cenzură.

Paza bună trece primejdia rea

Premierul Ludovic Orban, artizanul a două mari lovituri – înlăturarea guvernului Dăncilă și învestirea propriului cabinet – a declarat în repetate rânduri că PSD nu are numărul suficient de voturi pentru ca moțiunea să aibă succes. Știind probabil cum merg lucrurile, după ce el însuși a negociat la sânge voturi, luni noaptea au început să strângă avize pentru ordonanța de urgență adoptată marți de guvern. Liberalii, dar și AEP au declarat public că actul normativ conține doar detalii tehnice. Cum nimeni nu a văzut textul, PSD a recurs la o manevră. A boicotat prima ședință a Birourilor permanente reunite, la care urma să se stabilească ziua în care se dezbate și se votează moțiunea, și au așteptat ședința de guvern. Pesediștii au ținut neapărat ca votul să aibă loc cât mai repede, pentru a nu le da liberalilor timp de manevră, adică să negocieze și chiar să facă presiuni pentru ca unii parlamentari să nu voteze moțiunea.

Potrivit declarațiilor premierului, date înaintea ședinței de guvern, ordonanța de urgență stabilește componența Birourilor Electorale Permanente, circumscripțiile electorale, dar și alte aspecte organizatorice. „În AEP a existat o discuţie, a rezultat necesitatea reglementării situaţiei în care se ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Acum în legislaţie nu e o reglementare precisă privind anticipatele, sunt prevederi constituţionale care stabilesc termenul maxim al anticipatelor din momentul dizolvării parlamentului, e termenul de 90 de zile, dar e necesară o adaptare a legislaţiei pentru a avea prevederi concrete”, a afirmat Orban. Și, în sfârșit, acesta a devoalat strategia de declanșare a alegerilor anticipate: „Trebuie să fim pregătiţi să reglementăm situaţia care poate apărea.

Nu mă aştept ca PSD să adune voturile necesare la moţiune, dar paza bună trece primejdia rea. Dacă va fi majoritate pentru moţiune, în privinţa PNL decizia e clară, să nu mai votăm învestirea niciunuia dintre cele două guverne, pentru a declanşa alegeri anticipate”.

Situații inedite în politica românească

Până acum, au existat situații când parlamentul a dat jos un guvern, însă nu s-a mai întâlnit ca Executivul să dizolve Legislativul.

Când președintele Klaus Iohannis a declarat că vrea alegeri anticipate, a explicat că există două modalități de a ajunge aici: demisia premierului sau căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Ludovic Orban nu a avut nici cea mai mica intenție să își dea demisia. Potrivit legii, în cazul demisiei premierului, acesta nu mai poate fi mandatat să formeze un nou guvern. Klaus Iohannis a spus permanent că premier va fi Ludovic Orban, deci singura cale era forțarea unei moțiuni de cenzură. Cu toate astea, guvernul ține cu dinții de Palatul Victoria. Pentru a se avansa, cât de cât, spre anticipate, singura soluție ar fi fost ca liberalii să-și dorească mai mult decât pesediștii să pice guvernul, dar asta ar fi însemnat să voteze moțiunea împotriva propriului cabinet. Și, la cât au ridiculizat PSD că a făcut asta, că și-au dărâmat propriile guverne, au evitat situația.

Predoiu, aviz negativ

Guvernul a pregătit o ordonanță de urgență și pentru modificarea modului în care vor fi aleși președinții de Consilii Județene, adică de către consilieri. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a avizat negativ proiectul și nici AEP nu l-a susținut, pe motiv că încalcă prevederile constituționale. „Din păcate, din punct de vedere constituţional, avem o problemă şi o vulnerabilitate de netrecut, în opinia mea, pentru că acest sistem nou de alegere a preşedinţilor consiliilor judeţene într-o manieră indirectă reprezintă o schimbare faţă de situaţia anterioară, ceea ce ar intra în contradicţie cu prevederile şi conţinutul deciziei Curţii Constituţionale 682 din 2012. Această Curte Constituţională impune păstrarea sistemelor de vot pe o perioadă de un an înainte de alegeri. Deci, această schimbare nu se încadrează în termenul de un an de zile”, a explicat Predoiu. Ministrul a precizat că situația diferă față de alegerea primarilor, într-un singur tur sau în două, pentru că în acest caz există un sistem de vot direct.

„Aici este vorba de cu totul altceva, e o schimbare radicală şi ar contraveni principiului securităţii juridice”, a precizat ministrul justiției în ședința de guvern.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, l-a felicitat pe Predoiu pentru curajul de a-l înfrunta pe premier.

Ludovic Orban l-a consultat în legătură cu o soluție, iar Cătălin Predoiu i-a explicat că numai parlamentul poate decide:
„Soluţia este în parlament, prin deblocarea dezbaterilor parlamentare, din păcate oprite printr-o decizie a fostei majorităţi PSD, la nivelul acelei comisii speciale de elaborare şi analizarea Codului electoral”.

Ludovic Orban a spus că, în această situație, le va cere deputaților liberali să pună pe ordinea de zi a plenului proiectul de act normativ.

USR i-a prins la colț pe liberali

Deputatul Cristian Seidler le-a amintit liberalilor că acum pot modifica legea și să adopte o ordonanță de urgență privind alegerea președinților de consilii județene prin vot direct, în două tururi, așa cum a tot cerut USR. „Momentan, conform unei ordonanțe de urgență adoptate de guvernul Dăncilă, aceștia sunt aleși direct, de către cetățeni, dar într-un singur tur. USR asta v-a solicitat, printre altele, alegerea președinților de consilii județene prin vot direct, de către cetățeni, în două tururi. Adică, mai multă democrație locală, chiar și la nivel de consilii județene. Pentru ca locurile foștilor baroni să fie ocupate din vara acestui an de oameni politici care să știe că depind direct de votul majorității cetățenilor”, a declarat Seidler. Acesta și-a bazat raționamentul pe faptul că ministrul Cătălin Predoiu a declarat că actul normativ privind alegerea primarilor în două tururi poate fi adoptat deoarece nu se schimbă sistemul de vot, direct, ci doar modalitatea.

Cristian Seidler a declarat, pentru Reporter Global, că politicienilor nu ar trebui să le fie teamă să lase electoratul să aleagă și să nu mai pună atâtea piedici.

Una dintre cele 25 de ordonanțe de urgență adoptate în ultima ședință de guvern se referă la organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen. Potrivit actului normativ, Diaspora rămâne cu trei zile în care poate vota, iar în țară va exista posibilitatea de a vota la orice secție. De asemenea, a fost dublat numărul parlamentarilor pentru Diaspora de la doi la patru senatori şi de la patru la opt deputaţi.

Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a explicat că a existat un vid legislativ care ar fi putut face imposibile alegerile anticipate. „Sunt contradicţii sau termene necorelate între prevederile constituţionale în această privinţă şi prevederile din legislaţia electorală. Constituţia prevede un termen de trei luni de zile pentru organizarea alegerilor parlamentare după dizolvarea parlamentului, în timp ce legislaţia electorală prevede un termen de minimum 90 de zile pentru organizarea acestor alegeri. Termenul stabilit prin acest proiect de OUG este de 50 de zile pentru anunţarea datei alegerilor parlamentare după dizolvarea Parlamentului, iar acest anunţ poate fi făcut în termen de cinci zile de la dizolvarea parlamentului”, a declarat Dancă.

Va începe reconstrucția sistemului politic

Valentin Naumescu, diplomat și profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a făcut o analiză despre ce urmează după demiterea guvernului Orban și spune că probabilitatea formării unui nou guvern în această primăvară scade aproape la zero. În opinia lui, Ludovic Orban va rămâne premier demisionar până la următoarele alegeri. „Greu de crezut că se va mai putea întruni o majoritate care să voteze pentru învestirea unui guvern, în condițiile în care PNL, USR-PLUS și UDMR vor alegeri înainte de termen. Nici PSD nu va vota pentru un nou guvern PNL propus de președintele Iohannis, pentru că s-ar face de râs în fața propriului electorat chiar în an electoral, în timp ce PNL și USR-PLUS pot spune fără probleme că nu votează un nou guvern pentru că au luat decizia să facă alegeri înainte de termen.
Dacă așa stau lucrurile, pe la jumătatea lui aprilie președintele Iohannis va putea dizolva parlamentul, iar în iunie ne putem aștepta la alegeri parlamentare și locale”, susține Naumescu.

Un capitol interesant al reconstrucției sistemului de partide din România va începe după alegerile din acest an, potrivit reputatului specialist.

PNL ar câștiga viitorul scrutin cu cel puțin 35-37%, adică cel mai bun rezultat din istoria postcomunistă a liberalilor, și ar fi cu siguranță partidul principal al viitoarei coaliții de guvernare 2020-2024.
PSD ar veni pe locul al doilea, dar căderea la parlamentare sub 25% ar fi parțial atenuată de beneficiul păstrării sistemului electoral actual pentru primari și președinții de consilii județene, ceea ce ar face ca PSD să emită pretenții chiar și la câștigarea alegerilor locale pe plan național, în termenii numărului de primari (1.300-1.400) și de președinți de CJ (18-20).
Alianța USR-PLUS va obține poziția a treia, cu un scor relativ bun, în jur de 15-18% la parlamentare, dar va suferi o înfrângere severă și umilitoare la alegerile locale, unde este posibil să nu obțină niciun președinte de consiliu județean și doar foarte puțini primari, la distanță uriașă de PNL și PSD.
UDMR iese cel mai bine, în sensul că ambele consecințe ale adoptării moțiunii de cenzură îi convin – alegerile pentru primari rămân într-un tur, își conservă cei patru președinți de consilii județene, iar reușita organizării anticipatelor le-ar garanta un loc în coaliția de guvernare, alături de PNL și USR-PLUS. UDMR va trece pragul la parlamentare, pentru că participarea la vot nu va depăși 50%. Pragul l-ar mai putea face, la limită, doar Ponta cu Pro România.
ALDE și PMP nu vor atinge pragul de 5%, dar vor consuma minimum 8% din voturi, care se vor adăuga procentelor altor partide minore, care nu trec pragul minim. 10-12% se vor redistribui astfel, în total, spre partidele mari. PNL ar putea ajunge în aceste condiții în parlament cu 40-42%, PSD cu 25-27%, iar USR-PLUS cu 18-20%. Restul, UDMR și Pro România, ambele, cu 5-7%.
Cunoscut susținător al Alianței USR-PLUS, Valentin Naumescu spune că pentru politicienii acestor formațiuni cea mai mare provocare o vor constitui alegerile locale. „E târziu și nu au candidații pregătiți. Și ca să încheiem cu o glumă, s-ar putea ca fuziunea preconizată dintre USR și PLUS, dacă va mai avea loc, să conducă până la urmă tot la două partide, existând un număr important de useriști care ar putea fi nemulțumiți de (eventuala) nedesemnare a lui Nicușor Dan drept candidat comun al USR-PLUS la Primăria Capitalei și chiar de fuziunea ulterioară, după alegeri, cu PLUS, formând un alt partid sau asociindu-se cu UFL. În acest moment însă, PLUS are nevoie ca de aer de o fuziune (imposibil de realizat înainte de anticipate) sau de listă comună cu USR, pentru a intra în parlament”, a explicat el. Naumescu spune că PLUS nu va obține paritatea de la europarlamentare pe liste, dar va trebui să se mulțumească cu ce primește de la USR. Rămâne de văzut dacă ambele formațiuni vor trece testul alegerilor. ■