Rusia a încercat să aplice câteva elemente de război hibrid la adresa României, folosindu-se de momentul împlinirii a 140 de ani de relații diplomatice dintre cele două state. În cel mai bun caz, operațiunea a reușit doar parțial. Dar Moscova nu se lasă.

În 10 octombrie, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunța, prin intermediul purtătoarei de cuvânt Maria Zaharova,că intenționează să creeze o comisie de experți ruso-română pentru diplomație publică și dialog științific între Academia Diplomatică (subordonată MAE rus) și Universitatea din Craiova.

Memorandumul dintre Universitatea din Craiova și Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe ar urma să fie semnat luni, 15 octombrie, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și România.

Universitatea din Craiova a dezmințit imediat încheierea unui astfel de memorandum și a comunicat că nici nu intenționează să semneze vreun document cu Academia Diplomatică a Ministerului rus de Externe sau cu alte instituții din Federația Rusă, cu excepția celor universitare.

De fapt, după cum avea să dezvăluie presa din România, în locul Universității din Craiova se afla Centrul pentru Politica Externă și Studii de Securitate, animat de un lector universitar de la Universitatea din Craiova, cunoscut drept admirator al Rusiei și un promotor al ideilor Kremlinului.

Interesantă este, în context, formularea din comunicatul MAE rus. „Această inițiativă a cercetătorilor ruși și români constituie o confirmare a lor de a purta un dialog deschis, sincer și independent, fără conotații politice și influență externă. În pofida propagandei antiruse susținute în mod activ în mai multe state din Europa, comunitatea științifică are propriul punct de vedere, pe care intenționează să și-l apere în continuare”, a spus Maria Zaharova.

Cu alte cuvinte, politicienii și factorul extern sunt elementele care generează discursul antirus, altfel, oameni de știință ard de nerăbdare că coopereze.

Conform surselor diplomatice de la București, această narațiune stă la baza unor acțiuni mai ample ale Rusiei în România. Dialogul oficial dintre diplomațiile de la București și Moscova este în acest moment blocat – partea română a propus un dialog, inițial la nivelul cel mai redus, de director de direcție, însă Rusia nu a răspuns.

În același timp însă, Moscova își caută în mod independent parteneri de dialog în România și în acest sens desfășoară o intensă activitate de soft power. Iar mediul academic este vizat cu precădere.

Rusia dorește să arate că în centrele universitare din România există dorința de colaborare cu Moscova, în contra unei politici oficiale care ar fi îndreptată împotriva Rusiei. Iar Rusia încearcă să stimuleze această dorință arzătoare de cooperare prin diverse forme, cum ar fi invitații la diferite simpozioane și recepții, vizite gratuite la Moscova, burse pentru studenți sau chiar excursii academice în Crimeea.

Rusia a reușit să-și găsească puncte de sprijin în centre precum Cluj, Craiova, Constanța sau Iași, unde câțiva lectori sau profesori au răspuns mesajelor diplomației rusești. Iar efortul de soft power al ambasadorului rus Valeri Kuzmin și al echipei sale continuă. Ambasadorul și-a înmulțit vizitele în România și, în unele orașe, reușește să găsească interlocutori, chiar și la nivelul unor consilii județene.

În ultima vreme, s-a întâlnit cu autorități locale din Dâmbovița, Dolj, Maramureș și din alte județe.

Vizita din 2017 de la Suceava a fost, probabil, cea mai mediatizată, întrucât　ambasadorul rus a transmis　României să urmeze „calea referendumului” pentru a tranșa chestiunea unirii cu Republica Moldova.

Ambasadorul a dat ca exemplu referendumul desfășurat în Crimeea, după anexarea provinciei de către Rusia.

„Există, din păcate, un val de necunoaștere în România cu privire la adevăratele intenții ale Moscovei”, spune o sursă din diplomație, care se arată sigură că încercările rusești de căutare a unor parteneri în plan local va continua.