O guvernare epuizată

81
6 minute de lectură

Suntem în fața unei guvernări epuizate. Sunt multe semnale, în acest sens.

Foto: Bogdan Cristel

În ultimii ani de creștere economică, România a avut un deficit bugetar foarte aproape de limita a 3% din produsul intern brut (PIB). Ceea ce înseamnă că nivelul creșterii economice a fost potențat de consum și de creșterea deficitului bugetar. De altfel, păstrarea deficitului bugetar sub limita a 3% din PIB s-a făcut prin reducerea investițiilor publice și, de asemenea, în unele situații, prin amânarea unor cheltuieli ale statului pentru următorul an.

În același timp, veniturile bugetare rămân la un nivel european modest. România abia reușește să depășească 30% din PIB în ceea ce privește nivelul veniturilor bugetare, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, în afară de Irlanda, care este considerată un caz special în Uniunea Europeană.

Actuala guvernare nu a reușit să urce nivelul încasărilor, ceea ce arată că eforturile agenției fiscale nu sunt vizibile în practică. Discursul politicienilor de la putere, prin care critică firmele multinaționale pentru impozitele plătite în România, este cât se poate de populist. În realitate, instituția fiscală, în pofida controalelor realizate la companiile multinaționale prezente în România, nu reușește să dovedească faptul că există o optimizare fiscală agresivă și mai ales nu reușește să crească nivelul veniturilor bugetare din PIB.

Deficitul bugetar a fost însoțit de cel comercial și de deficitul balanței de cont curent. Acest lucru înseamnă că, de fapt, o parte a creșterii economice a fost profitabilă pentru alte economii. Adică, guvernarea nu a putut îmbunătăți structura economiei, în pofida faptului că își propusese acest lucru în programul aprobat de Parlament. Doar că programul de guvernare s-a axat aproape exclusiv pe măsuri de creștere a salariilor bugetare, a pensiilor și pe alte stimulente acordate, cu precădere, angajaților bugetari. Doar prin simpla creștere a salariilor bugetare și a salariului minim, nu s-a putut schimba structura economiei, nu s-au putut atrage investiții cu o valoare adăugată sporită.

Actuala guvernare a rămas cantonată în măsurile populiste. A creat o lege a salarizării unitare care a dus la creșterea salariilor bugetare la niveluri ridicate.

Agenția de rating Coface România descrie, într-un studiu publicat recent, cinci puncte slabe ale economiei. Merită observat însă că și puținele puncte forte sunt fragilizate de politicile fiscale expansioniste.

Pe ultimul loc la venituri bugetare

În primul rând, veniturile bugetare ca raport din produsul intern brut sunt reduse în comparație cu statele Uniunii Europene. România este pe ultimul loc, cu 26% din PIB. Cele mai mari încasări le are Franța, cu 47% din PIB. Media Uniunii Europene este de 40% din produsul intern brut. Veniturile atât de mici sunt, pe de o parte, din cauza unor taxe sau impozite destul de reduse, iar, pe de altă parte, din cauza evaziunii fiscale.

…campioni la cheltuieli cu salariile bugetare

În al doilea rând, cheltuielile publice au ajuns să fie rigide. În sensul că totalul cheltuielilor cu pensiile și salariile, care nu pot fi reduse cu ușurință, reprezintă două treimi din veniturile bugetului. Cu alte cuvinte, cheltuielile cu salariile publice și asistența socială au ajuns să aibă un procent foarte mare din veniturile bugetului, adică din sumele din care se plătesc. România este statul din Uniunea Europeană care cheltuiește cel mai mult pentru salarii ca pondere din venituri bugetare. Respectiv, se alocă aproximativ 33% din venituri, în timp ce media Uniunii Europene este de 23%. Statul cu cel mai mic procent de cheltuieli este Olanda, cu cheltuieli cu salariile de sub 20% din veniturile bugetare.

Așadar, suntem pe primul loc la cheltuielile cu salariile și pe ultima poziție la venituri bugetare. Totodată, în șase ani, între 2013 și 2019, cheltuielile bugetare de personal s-au dublat în valoare nominală, de la 23 de miliarde de lei la 47 de miliarde de lei. În aceste condiții, alocările pentru investiții publice care pot să modernizeze România sunt tot mai limitate.

Foto: Agerpres

În al treilea rând, deficitul fiscal este cel mai mare din ultimul deceniu. În al patrulea rând, emigrarea și sporul natural negativ tensionează piața forței de muncă, ridică presiuni enorme asupra sistemului de pensii, care se vor amplifica în următorii ani, din cauza unui program nerealist de creștere a pensiilor. În fine, inflația și costurile ridicate de finanțare descurajează investițiile și distrug oportunitățile.

Singurul punct de sprijin este, în acest moment, conform Coface România, rezerva internațională a Băncii Naționale a României, care a ajuns la 40 de miliarde de euro, o creștere cu 20% față de anul precedent, și care asigură o zonă de stabilitate a cursului de schimb leu-euro.

Cu tendința, precizată de experții de la Coface România, ca euro să crească sub presiunea deficitelor românești, dar care va ajuta exportatorii, care vor deveni mai competitivi dacă leul se va deprecia în raport cu euro, iar importurile, care sunt în creștere de o bună bucată de timp, vor fi inhibate.

De altfel, guvernul nu mai are foarte multe idei în ceea ce privește economia. Folosește aceleași refrene, precum am crescut și vom crește pensiile și salariile, sunt bani de pensii și salarii și o guvernare de altă culoare politică va reduce pensiile și salariile bugetare. De asemenea, există promisiuni de creștere a valorii tichetelor de vacanță și a valorii tichetelor de masă. Idei sărace și puține.

Nici la capitolul fonduri europene, lucrurile nu stau la bine. Consultantul Florian Marin ne-a declarat că au fost contractate proiecte în valoare de aproximativ 85% din fondurile alocate în actualul exercițiu bugetar. Numai că a fost finanțată efectiv doar o treime din totalul cheltuielilor. Diferența dintre sume arată capacitatea statului de a finanța programele cu fonduri europene. De fapt, realitatea este că se contractează proiecte cu bani europeni, dar ele nu sunt prefinanțate de către stat.

În concluzie, tensiunile acumulate în buget reduc mult spațiul fiscal pentru investiții publice. Încetinirea economiei ar putea să aducă într-o situație și mai critică indicatorii bugetari. În cazul în care economia mondială va transmite o recesiune, situația bugetară va deveni și mai precară. O guvernare cu atât de puține idei și cu atât de puține soluții se va retrage sau va fi retrasă. Problema economică va rămâne. Indicatorii economici vor trebui reechilibrați. Cu costurile politice aferente. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele