O mână de geriatri în slujba vârstnicilor

0
783
Gabriel Prada. Foto: Bogdan Cristel

Într-o lume în care oamenii sunt tot mai preocupați de felul în care arată, de sănătate și de prelungirea vieții, o mână de medici geriatri din România fac eforturi uriașe pentru a pune în slujba pacienților ultimele descoperiri în domeniu. Profesorul Gabriel Ioan Prada este unul dintre aceștia. I-au trecut prin mână mii de pacienți la Institutul Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” și multe generații de studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și dacă are vreun regret este acela că nu poate să îngrijească mai mulți bolnavi. Și-ar dori și ca România să dispună de o rețea națională de geriatrie. Dar asta nu depinde de el.

Peste 14.000 de internări pe an

Numărul pacienților cărora li se acordă asistență medicală de geriatrie și gerontologie în cadrul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie (INGG) „Ana Aslan” a crescut în ultimii ani. Creșterea este însă limitată de o serie de elemente obiective, mai ales de numărul de paturi: 580. „Printr-o utilizare eficientă a lor s-a reușit atingerea a aproape 14.000 de pacienți internați anual, dar listele de așteptare sunt lungi, uneori trecând peste șase luni până la a se reuși ca un pacient să fie spitalizat. De asemenea, dintre acești pacienți, doar puțin peste 1.000 se internează de două ori pe an, în general aceia care au probleme de sănătate deosebite și care necesită monitorizare frecventă. O rezolvare parțială este acordarea de servicii în cadrul Ambulatoriului de specialitate, unde sunt consultați aproximativ 50.000 pacienți anual. Afirm că rezolvarea este parțială deoarece fără o rețea de asistență medicală de geriatrie și gerontologie uniform repartizată la nivelul întregii țări nu se vor putea acorda servicii medicale de geriatrie și gerontologie conform solicitărilor”, a declarat pentru Reporter Global prof. dr. Gabriel Ioan Prada, medic în cadrul INGG.

Terapia Anei Aslan se recomandă de la 40 de ani

Dar la ce vârstă ar trebui să meargă oamenii la medicul geriatru? Prof. Gabriel Ioan Prada declară că Ana Aslan recomanda ca terapia pe care a dezvoltat-o să fie inițiată încă de la vârsta de 40 de ani, cu scop profilactic primar. „Terapia presupune și o evaluare geriatrică multidimensională pentru a identifica factorii de risc pentru apariția bolilor degenerative. Recomandarea este susținută de studiile recente care au demonstrat că bolile cronice degenerative, inclusiv boala Alzheimer, debutează cu mulți ani înainte de a fi diagnosticate, cu aproximativ 20 sau 25 de ani înainte. Un element de bază al geriatriei, dezvoltat de către doamna profesor Ana Aslan, este abordarea multidimensională a pacientului vârstnic împreună cu aplicarea principiilor celor trei dimensiuni ale profilaxiei: profilaxia primară, secundară și terțiară. Profilaxia (prevenția) primară reprezintă instituirea măsurilor necesare împiedicării apariției unei afecțiuni. La persoanele în vârstă, acest aspect pare, la prima vedere, surprinzător având în vedere faptul că la pacienții de peste 65 de ani există deja multiple comorbidități. Totuși, aceasta nu exclude posibilitatea instalării unor noi boli și nici evoluția spre stadii avansate. Profilaxia secundară înseamnă tratarea unor afecțiuni existente, iar profilaxia terțiară constă în recuperarea pierderilor funcționale. Toate acestea sunt reunite în cadrul Terapiei Aslan împreună cu aplicarea unui tratament personalizat, adaptat fiecărui pacient în parte”, declară prof. Prada. 

Terapia ocupațională, foarte importantă

Pacientele predomină, în general, în cadrul structurii internărilor și a consultațiilor ambulatorii din cadrul Institutului „Ana Aslan”. În opinia prof. Prada, acest fenomen are cel puțin două cauze: pe de o parte există o speranță de viată la naștere semnificativ mai mare la doamne comparativ cu domnii, diferența fiind de circa 8 ani, fenomen întâlnit în toate țările lumii. Pe de altă parte, există o supramorbiditate feminină, atât în România, cât și în multe alte țări. Pacientul care se internează la Institutul „Ana Aslan” este predominant de sex feminin, cu multiple afecțiuni cronice degenerative concomitente, de multe ori cu manifestări atipice și silențioase, care necesită o evaluare complexă, multidimensională și multidisciplinară. „Cele mai frecvente afecțiuni ale vârstnicilor sunt cele cronice degenerative. Aceasta nu înseamnă însă că acest tip de pacienți nu prezintă acutizări frecvente ale afecțiunilor cronice, că nu prezintă complicații ale acestor afecțiuni sau evoluții spre stadii avansate. În plus, adesea se pot instala și alte afecțiuni în afara celor deja existente. Mai mult, manifestările clinice ale bolilor la vârstnici prezintă o serie de particularități care fac diagnosticul pozitiv și pe cel diferențial foarte dificile. De aceea, pacientul vârstnic este foarte complex și necesită o echipă multidisciplinară atât pentru evaluare, cât și pentru abordarea terapeutică. Terapia ocupațională are o importanță aparte în cadrul vârstnicilor, accelerând semnificativ recâștigarea capacităților funcționale. Ea a fost utilizată cu succes încă de la începuturile existenței Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie «Ana Aslan» sub coordonarea doamnei profesor Ana Aslan”, afirmă prof. Gabriel Ioan Prada.

Deficit de servicii medicale pentru vârstnici

La ora actuală, în România există un deficit important de servicii medicale dedicate vârstnicilor, iar în acest context există și un deficit mare de medici cu specialitatea de geriatrie și gerontologie. O estimare a necesarului de medici ar fi cam de 1 specialist în geriatrie și gerontologie la fiecare 3.000 de pacienți vârstnici. „Desigur că dacă se va decide refacerea rețelei de geriatrie și gerontologie, care exista în timpul doamnei profesor Ana Aslan, aceasta nu se poate realiza instantaneu. Este necesară mai întâi crearea unor cabinete de consultații de tip ambulator la nivelul orașelor mari și apoi extinderea progresivă, concomitent cu formarea resursei umane.”

Un concept nou: sindromul de fragilitate

De-a lungul timpului, geriatria, medicina vârstnicului, a cunoscut o continuă dezvoltare bazată pe noile descoperiri legate pe de o parte de procesul de îmbătrânire umană, precum și de mecanismele fiziopatologice ale bolilor frecvent întâlnite la vârstnici, inclusiv ale afecțiunilor neurodegenerative. Recent, a fost dezvoltat un concept nou denumit sindrom de fragilitate pornind de la constatarea că persoane cu aceeași vârstă cronologică se comportă diferit atunci când sunt supuse acțiunii factorilor de risc: unele sunt mai rezistente, iar altele, acelea care prezintă sindrom de fragilitate, sunt mai vulnerabile. Legat de conceptul de fragilitate a apărut și cel de capacitate intrinsecă a vârstnicului care face legătură cu teoria capacității de refacere, de revenire a persoanelor de peste 65 de ani.

Doar 67 de cabinete de geriatrie în toată țara

În România există, în prezent, 215 medici având specialitatea de geriatrie și gerontologie, care își desfășoară activitatea atât în cadrul unităților spitalicești cu paturi, cât și în cadrul asistenței medicale de tip ambulator. Puțin, dacă ne gândim la câte persoane vârstnice avem. La nivelul țării, numărul cabinetelor medicale de geriatrie și gerontologie este redus, deși a cunoscut o oarecare creștere, și anume de la 43 în anul 2015 la 67 de cabinete în anul 2017. De asemenea, numărul paturilor de spital dedicate geriatriei și gerontologiei a crescut foarte puțin, de la 983 în anul 2015 la 995 în anul 2017. „În acest context, rețeaua națională dedicată asigurării asistenței medicale pentru vârstnici este complet insuficientă, mai ales dacă ținem cont și de faptul că peste 17% din populația României are vârste mai mari de 65 de ani, adică aproximativ 3,5 milioane de persoane. În plus, repartiția unităților sanitare cu paturi și ambulatorii de geriatrie și gerontologie este foarte neuniformă”, spune prof. dr. Gabriel Ioan Prada.

Al 10-lea Congres de geriatrie

De aproximativ zece ani, Societatea Română de Gerontologie și Geriatrie, al cărei președinte este prof. Gabriel Ioan Prada, împreună cu Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan” organizează manifestări științifice la nivel național, cu participare internațională, având drept principală temă de dezbatere sindromul de fragilitate la vârstnici. În acest an există o fericită și onorantă coincidență: al 10-lea Congres Național de Geriatrie și Gerontologie este organizat în același an în care se aniversează 100 de ani de la Marea Unire. Tema generală a Congresului a fost „Capacitatea de Refacere și Fragilitatea Vârstnicului”.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele