Vestea a căzut la un trăsnet la începutul săptămânii. Agenția Internațională Antidoping (WADA) a decis să interzică sportivilor ruși participarea la toate competițiile majore din următorii patru ani, inclusiv la Olimpiada de la Tokyo din 2020 și la Cupa Mondială din Quatar, din 2022.
Scandalul este mai vechi. În 2015, WADA a stabilit că Rusia a conceput un „sistem instituțional” de dopaj, ceea ce a dus la suspendarea participării sportivilor ruși la Jocurile Olimpice. Doar concurenții „curați” au putut participa, cu titlu individual și sub drapelul olimpic.
Ultima sancțiune a venit după ce oficialii internaționali au primit dovezi clare că Rusia nu s-a conformat cerințelor și continuă să ascundă probe.
Povestea a venit cum nu se poate mai prost pentru Rusia.
Săptămâna trecută, în chiar ultima zi a summitului NATO de la Londra, pe când liderii statelor membre avertizau, în declarația comună asupra „acţiunilor agresive“ ale Rusiei, ministerul german de Externe decidea expulzarea a doi diplomaţi ruşi.
Motivul: implicarea serviciilor secrete ruse în asasinarea unui lider militar ceceno-georgian, Zelimkhan Khangoshvili, la 23 august 2019, în plină zi și pe o stradă circulată din Berlin.
Georgianul, care făcea parte din minoritatea cecenă, în vârstă de 40 de ani, a fost împușcat de trei ori cu o armă cu amortizor, iar martorii au evocat o „execuție”. Imaginile surprinse de camerele de supraveghere la locul crimei arată că o persoană pe bicicletă s-a apropiat de georgian, după care l-a împușcat în spate și în cap.
La scurt timp, autoritățile l-au arestat pe suspect, care de atunci a păstrat tăcerea. Nici Berlinul nu s-a grăbit să acuze direct Rusia și, eventual, să declanșeze o serie de reacții similare cu cele de după încercarea de asasinat a lui Serghei Skripal, în Marea Britanie. Pentru anchetatorii germani încă nu era foarte clară implicarea directă a statului rus.
Deși asupra suspectului au fost găsite acte de identitate cu numele Vadim Sokolov, de 49 de ani, germanii au admis că există posibilitatea ca acesta să fi făcut rost de acte prin fals și mită.
În urma verificărilor, autoritățile germane au constatat că ar fi vorba, în realitate, de un anume Vadim Krasikov, 54 de ani, pe numele căruia Moscova emisese un mandat internațional de arestare pentru uciderea unui om de afaceri rus în 2013. Modul de operare era același: victima fusese ucisă de pe bicicletă.
Pentru Berlin, lucrurile au devenit clare în momentul în care și-a dat seama că rușii renunțaseră pur și simplu la urmărirea suspectului.
Dar, potrivit presei de investigații din Germnia și Rusia, numărul de pașaport al suspectului conduce la o unitate a ministerului de Interne din Moscova, care a livrat în trecut documente pentru GRU, serviciul de informații militare rusești.
Este aceeași unitate luată în vizor de Occident în ancheta privind otrăvirea fostului agent rus Serghei Skripal, în martie 2018.
Și, cum o problemă nu
vine niciodată singură, ziarul Le Monde relatează că cincisprezece spioni ruși
își creaseră în Alpii francezi o bază pentru operațiuni în întreaga Europă.
Ziarul francez evocă o investigație comună a serviciilor de contraspionaj
franceze, elvețiene și britanice. Astfel, cei 15 ofițeri, aparținând
serviciului de informații al Armatei ruse (GRU) și specializați în asasinate,
au circulat pe continent începând cu 2014.
Unul dintre cei 15 agenți ar fi fost identificat de serviciile britanice drept
unul dintre cei trei autori ai otrăvirii lui Serghei Skripal și a fiicei sale,
Iulia.
Probleme mari și cu Serbia, altfel un mare prieten al Rusiei, cu care recent a încheiat un accord comercial, sub umbrela Uniunii Eurasiatice.
Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a ordonat Agenției de Securitate Militare a Serbiei să ancheteze un posibil caz de spionaj, după ce în spaţiul public a apărut o înregistrare, în care un diplomat rus înmâna o sumă de bani unui înalt responsabil sârb.
În această toamnă, și Sofia a expulzat un diplomat rus, acuzat de spionaj împotriva Bulgariei, NATO şi Uniunii Europene.
Aceasta după ce, în septembrie, iderul unei organizaţii nonguvernamentale din Bulgaria a fost arestat sub acuzația de spionaj în favoarea Moscovei. Nikolai Malinov, fost parlamentar socialist, este acuzat de apartenența la o reţea care urmărea îndepărtarea Bulgariei de aliații occidentali şi apropierea de Rusia.
Toate acestea arată că amenințarea rusă este luată deja foarte în serios, că au fost alocate mijloace și au fost imaginate căi de contracarare. Iar decizia WADA, în plan sportiv, dă o puternică lovitură de imagine Rusiei.
Premierul Dmitri Medvedev a pus această suspendare pe seama „rusofobiei” Occidentului. Teoria poate să prindă în straturi adânci ale societății ruse, bombardate de mult de propaganda care pretinde existența unei amenințări occidentale la adresa țării.
Sportul contribuie mai ales la construirea unei imagini de forță în plan intern, la fel ca și acțiunile de spionaj cu mare ecou internațional. Suntem puternici, occidentalii se tem de noi, este mesajul transmis societății. Iar acest mesaj poate fi potențat chiar și de sancțiunile internaționale. Pentru că, nu-i așa, Rusia este și o victimă. ■