În ciuda unei absorbții modeste a fondurilor europene, România este vicecampioană europeană la proba de nereguli apărute în derularea proiectelor. Numărul mare de acțiuni deschise de autoritățile judiciare naționale la recomandarea OLAF, multe finalizate și cu condamnări (rată a condamnărilor de 30% față de o medie a UE de 36%), pare să indice o anumită eficiență a sistemului de justiție din România, în ceea ce privește protejarea intereselor financiare ale UE.

În 2018, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a finalizat 167 de investigații și a emis 256 de recomandări adresate autorităților naționale în cauză și instituțiilor UE. De asemenea, OLAF a recomandat recuperarea a 371 de milioane euro la bugetul UE, arată Raportul pe 2018 al acestei instituții, publicat la începutul acestei luni. Anul trecut, OLAF a deschis 219 noi investigații, ca urmare a 1.259 de analize preliminare efectuate de experții săi.

În ceea ce privește România, raportul OLAF indică finalizarea în 2018 a 4 investigații privind utilizarea fondurilor UE gestionate sau cheltuite integral sau parțial la nivel național sau nivel regional, 2 dintre acestea încheindu-se cu recomandări financiare (care înseamnă de obicei o obligație de rambursare). Din acest punct de vedere, România se situează pe locul 5 în UE, la egalitate cu alte cinci state membre (Bulgaria, Italia, Cehia, Slovacia, Croația) și cu două din afara UE (Iordania și Kenya), dar în urma Ungariei (7 recomandări financiare din 9 investigații încheiate), Greciei (6 din 8), Poloniei (3 din 8) și Franței (3 din 3).

Locul 6 la impactul financiar

Conform raportului, în perioada 2014-2018, impactul financiar al recomandărilor OLAF de rambursare a vizat 0,40% din subvențiile acordate României în domeniul fondurilor europene structurale și pentru investiții în agricultură, nivel aflat în apropierea mediei UE (de 0,45%). Pe primele locuri din punctul de vedere al impactului financiar al recomandărilor OLAF se află Ungaria (3,84% din totalul fondurilor europene structurale și pentru investiții în agricultură), Slovacia (2,29%), Spania (0,43%) și Portugalia și Bulgaria (cu 0,42%).

În schimb, România a fost țara Uniunii Europene care a acumulat cele mai multe cazuri de nereguli – cu mențiunea că nu toate neregulile se dovedesc în final a fi fraude – (5.563), după Spania (10.995), în utilizarea fondurilor europene regionale și agricole între 2014 și 2018, reprezentând 11% din totalul identificat de OLAF. Țara noastră a fost urmată în acest clasament de Polonia (5.103 cazuri), Italia (4.117), Portugalia (2.723) și Regatul Unit (2.596). Dintre acestea însă, doar 66 de cazuri au fost închise cu recomandări de recuperare (dar cu impact financiar sub media UE, după cum arătam mai sus), cifră care ne trimite în fruntea clasamentului UE la acest capitol, fiind urmați de Ungaria (52 de cazuri), Bulgaria (27), Polonia (22), Italia (21), Grecia (17), Slovacia (14) și Franța și Portugalia (fiecare, cu 10 cazuri).

România conduce în topul cazurilor în care autoritățile judiciare naționale au deschis dosare la recomandarea OLAF, pe tot intervalul 2012 – 2018, cu 84 de cauze ajunse pe rolul instanțelor, 25 dintre acestea finalizându-se și cu condamnări. La capitolul condamnări, România este de departe pe primul loc în clasamentul OLAF, fiind urmată de Italia (11 condamnări), Ungaria (9), Grecia (8) și Polonia (7). La nivelul UE, în perioada 2012-2018 au existat un număr de 115 condamnări ca urmare a 318 acțiuni judiciare deschise de autoritățile naționale la recomandarea OLAF. 

Totuși, în alte 20 de cazuri, autoritățile române nu au luat nicio măsură, situație asemănătoare cu cea întâlnită în Italia (21 de cazuri), Ungaria (20 de cazuri), Grecia (16) și Germania și Polonia (fiecare cu 14 cazuri).

Numărul mare de acțiuni deschise de autoritățile judiciare naționale la recomandarea OLAF, multe din acestea finalizate și cu condamnări (rată a condamnărilor de 30% față de o medie a UE de 36%), pare să indice o anumită eficiență a sistemului de justiție din România, în ceea ce privește protejarea intereselor financiare ale UE. Dar impactul financiar mai redus, în raport cu alte state din zonă, al acestor acțiuni, precum și lipsa măsurilor în cazul unora dintre sesizările OLAF ne face să ne întrebăm dacă eficiența autorităților se manifestă doar în privința „peștilor mici”, ignorându-i pe cei mari.

Exemplu pentru caz de fraudă de tip carusel

În raportul pe anul trecut al OLAF, România este prezentată ca exemplu cu un caz de fraudă de tip carusel, în care au fost reținuți opt membri ai unui grup infracțional organizat transnațional format din români și italieni. Aceștia înființaseră mai multe firme-paravan prin care au trecut o serie de produse electronice, companiile dispărând sau intrând în insolvență înainte ca statul să poată colecta TVA-ul acumulat. Reprezentanți italieni ai Gărzii Financiare (Guardia di Finanza), ai OLAF și anchetatori DNA au descins la mai multe locații din România și i-au reținut pe cei opt, suspectați a fi organizat un grup infracțional transnațional. Fraudatorii au dorit să evite să plătească TVA statului italian folosind firme-paravan și conturi bancare străine pentru a-și ascunde identitatea, valoarea TVA eludată la plată fiind estimată la aproximativ 30 de milioane de euro. Ei s-au folosit de faptul că regimul fiscal al TVA permite ca taxele să fie plătite în țara de destinație a bunurilor comercializate.

Competențe lărgite pentru OLAF

Pe lângă activitatea sa de investigare, OLAF joacă un rol activ în elaborarea politicilor antifraudă ale Uniunii Europene. „Anul trecut, OLAF a jucat un rol de prim rang în elaborarea noii Strategii antifraudă a Comisiei Europene, iar în prezent va veghea la punerea ei în aplicare”, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Strategia propune analize de date consolidate în vederea adoptării unor măsuri de politică antifraudă bazate pe date concrete, precum și o analiză mai cuprinzătoare a riscurilor de fraudă care ar trebui să conducă la o mai bună implementare a controalelor antifraudă. Propunerea pentru Programul UE de Luptă Antifraudă este un proiect ambițios, care combină programul Hercule, ce a sprijinit lupta împotriva fraudei din 2004, cu alte două activități de lungă durată în zona antifraudă: Sistemul de Informații Antifraudă (AFIS), care sprijină autoritățile vamale ale statelor membre în acordarea de asistență administrativă reciprocă pentru prevenirea și detectarea fraudei vamale, respectiv cu Sistemul de management al neregularităților (IMS), care oferă o platformă IT pentru statele membre, prin care acestea să raporteze neregulile detectate în detrimentul bugetului UE.

Totodată, în mai 2018, Comisia Europeană a adoptat o propunere de modificare a temeiului juridic al OLAF. Comisia a propus să se consolideze admisibilitatea probelor furnizate de OLAF în instanțele naționale, să i se acorde OLAF acces la conturile bancare, să se faciliteze controalele la fața locului și să se pună la dispoziția Oficiului instrumentele necesare pentru a-și îndeplini mandatul în domeniul TVA. „Scopul modificării este de a garanta faptul că OLAF este capabil să colaboreze eficient cu noul Parchet European, completând activitatea acestuia”, arată reprezentanții instituției.

Tendințe în fraudarea fondurilor europene

„Dimensiunea transnațională a activității sale îi permite OLAF-ului să își formeze o imagine de ansamblu unică asupra naturii schimbătoare a fraudelor în întreaga Europă.

Câteva dintre tendințele cele mai frapante identificate de investigațiile sale sunt:

• crearea de companii-fantomă și deghizarea tranzacțiilor comerciale, falsificate în scopul de a obține fonduri UE;
• fraude în promovarea produselor agricole, banii fiind adesea spălați prin intermediul unor țări terțe; sustragerea de la plata taxelor vamale, orchestrată prin intermediul unor scheme infracționale transnaționale;
• participarea criminalității organizate la manipularea fondurilor pentru lagărele de refugiați.”
• Sursa: Comunicat de presă al OLAF