OUG 114 micșorează și/sau amână planurile de investiții

44
13 minute de lectură

Controversata OUG 114, corectată de Ordonanța 19, ignoră predictibilitatea, dă peste cap proiectele de investiții ale mediului privat și stânjenește transmisia politicii monetare. Sunt concluziile-avertisment ale unui raport al băncii centrale, care atenționează și asupra riscului ca finanțarea deficitelor să fie dificilă.


Formarea brută de capital fix, indicator care măsoară evoluția investițiilor din economie și care influențează și evoluția produsului intern brut (PIB) a continuat să comprime, scăzând cu 3,2% în ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2017. Creșterea alertă a achizițiilor de echipamente a fost insuficientă pentru a compensa o nouă scădere a investițiilor de natura construcțiilor. Din păcate, tendința se va menține și în acest an.

„În prima parte a anului 2019, se prefigurează o atenuare a declinului formării brute de capital fix, odată cu redresarea construcțiilor de clădiri (sursele de finanțare a investițiilor în tehnologii evoluând, la rândul lor, favorabil), dar nu este exclusă o influență negativă generată de întârzierea relansării marilor proiecte de infrastructură și de persistența climatului de incertitudine indus de anumite măsuri legislative recent adoptate”, prognozează ultimul Raport asupra inflației al BNR.

În perioada octombrie-decembrie 2018, achizițiile de echipamente (inclusiv autovehicule cumpărate de companii și instituții) și-au păstrat traiectoria crescătoare din primele trei trimestre (+15,6%), deopotrivă pe seama cumpărărilor de pe piața locală și din import. Semnale în sensul finalizării recente sau al derulării unor proiecte de investiții pentru retehnologizarea și extinderea capacităților existente, dar și pentru deschiderea unor unități noi sunt mai pronunțate în ramuri industriale precum fabricarea de autovehicule și componente, industria produselor electrocasnice și cea a materialelor de construcții.

Investițiile sectorului corporativ vor continua să se extindă în următoarea perioadă, o intensificare de ritm fiind, însă, puțin probabilă.

„Astfel, trendul ascendent pe care au continuat să se plaseze și în primele două luni ale anului 2019 anumite surse de finanțare (sub formă de participații la capital și profituri reinvestite de companiile străine, dar și de credite pentru echipamente) este posibil să se atenueze ulterior, în condițiile în care pentru trimestrul I se anticipează o stagnare a cererii de credite pe termen mediu și lung a firmelor, în asociere cu înăsprirea semnificativă a standardelor practicate de băncile comerciale”, consideră experții BNR.

În plus, starea precară a infrastructurii rutiere și feroviare, absența autostrăzilor și lipsa personalului calificat restrâng șansele de dezvoltare a afacerilor. Dar acestea sunt ceea ce BNR numește „limitări de ordin structural”, care nu pot fi rezolvate rapid, printr-un edict guvernamental.

Acestora li se adaugă anumite preocupări asociate evoluției cursului de schimb al monedei naționale și instabilității cadrului legislativ.

Pe lângă dificultățile întâmpinate în procesul de recrutare, determinate de deficitul de forță de muncă atât în plan cantitativ (indicat de reducerea continuă a ratei șomajului și de adâncirea în teritoriul negativ a gap-ului de șomaj), cât și calitativ (calificarea inadecvată a candidaților), companiile resimt efectele unui cadru legislativ incert și volatil, care periclitează planurile de investiții în unele sectoare-cheie ale economiei, cum sunt cel energetic, al telecomunicațiilor sau financiar. În consecință, sondajul privind sentimentul mediului de afaceri din luna martie indică o înrăutățire a condițiilor de afaceri în România pentru 85% dintre cei chestionați, un nivel-record, semnificativ peste cel de 73% consemnat în ediția precedentă din octombrie 2018.

„Impactul negativ asupra profitabilității unor sectoare – în particular, cel bancar – este evaluat a fi mai atenuat, în condițiile modificărilor aduse de OUG nr. 19/2019 prevederilor OUG nr. 114/2018. Rămâne relevantă și conduita autorităților în privința cheltuielilor de investiții, care a implicat, în runde succesive, diminuarea alocărilor către această categorie. Factorii cu caracter structural specifici economiei autohtone – predictibilitatea limitată a cadrului legislativ, calitatea relativ precară a infrastructurii, neconcordanța în creștere dintre abilitățile solicitate de angajatori și cele oferite de potențialii salariați – vor trena evoluția viitoare a investițiilor”, se arată în raport.

Pe de altă parte, formarea brută de capital fix este anticipată a fi susținută de fluxul de investiții străine directe, condiționate însă de încetinirea creșterii economice din România și din principalele state de proveniență. Suplimentar, se adaugă efectele antrenante provenite din menținerea ipotezei de continuare a absorbției fondurilor UE structurale și de investiții.

Comportament investițional impredictibil

În pofida diminuării unor riscuri evidențiate în runda precedentă, potențialele efecte adverse de mai mare amploare ale OUG nr. 114/2018 fiind parțial atenuate de prevederile OUG nr. 19/2019, conduita politicii fiscale și a celei de venituri își păstrează relevanța ca sursă de riscuri, dar mai ales de incertitudini pe intervalul de proiecție. Astfel, configurația acestor politici ar putea fi grevată de calendarul electoral încărcat din intervalul 2019-2020, în condițiile în care măsuri ce ar putea să favorizeze cheltuielile curente, în defavoarea celor cu aport investițional, ar urma să aibă ca efect probabil diminuarea în și mai mare măsură a spațiului fiscal de manevră aflat la dispoziția autorităților. Aceste riscuri ar putea cunoaște o amplificare în eventualitatea configurării unor dificultăți în asigurarea surselor stabile de finanțare a deficitelor și de refinanțare a datoriei publice, putând conduce, ceteris paribus, inclusiv la afectarea poziției externe a economiei.

„Noile prevederi legislative ale OUG nr. 19/2019 sunt de natură să facă impredictibil comportamentul investițional al agenților din sectorul privat și, în același timp, să complice, prin anumite reglementări punctuale, transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare. Consecințe posibile ar putea consta, pe de o parte, în diminuarea pe termen mediu și pe termen lung a dinamicii PIB potențial, printr-o contracție a volumului investițiilor derulate în economie, iar pe de altă parte, în realizarea unui dozaj mai puțin echilibrat al politicilor economice din România, necesar atenuării fluctuațiilor ciclice ale activității economice”, arată specialiștii BNR. „Finanțarea deficitului de cont curent se prefigurează a fi doar parțial asigurată prin fluxuri stabile, non-generatoare de datorie externă, pe întregul interval al proiecției”, atenționează autorii Raportului. Factorii principali care influențează gradul de acoperire a deficitului de cont curent pe baza acestor fluxuri sunt, pe de o parte, posibilele efecte adverse asupra investițiilor directe pe fondul încetinirii activității economice a principalilor parteneri, dar și al modificărilor legislative frecvente, cu potențial de a afecta percepția investitorilor asupra predictibilității mediului de afaceri intern.

Pe de altă parte, un efect de contrabalansare parțială îl are anticiparea unei îmbunătățiri a absorbției de fonduri europene (preponderent fonduri structurale și de coeziune), pe măsura avansării în exercițiul financiar 2014-2020. Accentuarea deficitului de cont curent are potențialul de a acționa în sensul amplificării dezechilibrelor macroeconomice, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei românești, mai ales în condițiile în care poziția și magnitudinea soldului contului curent din România sunt semnificativ diferite față de cele înregistrate în alte economii emergente din regiune.

„O potențială majorare a deficitului bugetar, concretizată în depășirea valorii de referință de 3% din PIB prevăzute în Pactul de stabilitate și creștere, în eventualitatea configurării unor dificultăți în asigurarea surselor stabile de finanțare a acestuia, ar conduce, ceteris paribus, inclusiv la afectarea poziției externe a economiei. Pe această cale, nu ar fi exclusă o posibilă deteriorare a percepției investitorilor străini, cu impact asupra primei de risc și a cursului de schimb”, se mai precizează în Raportul asupra inflației. Efectele inflaționiste rezultate ar fi doar parțial contrabalansate de influențele asociate dinamicii prețurilor bunurilor din import, plasată în continuare la valori relativ reduse. Din această perspectivă, evoluția deficitului de cont curent, inclusiv în contextul unor cauze structurale cronicizate de-a lungul timpului, rămâne relevantă.

Impact nefavorabil persistent

„Prognozele pe termen scurt ale PIB reflectă pentru trimestrul I 2019 efectele adverse asupra formării brute de capital fix (FBCF) aferente prevederilor OUG nr. 114/2018. Pentru trimestrele următoare, rămâne persistent impactul nefavorabil al OUG nr. 114/2018 asupra planurilor de investiții, în condițiile în care modificările operate prin OUG nr. 19/2019 au vizat doar procedurile privind impozitarea activelor bancare, iar cele referitoare la impozitarea domeniului telecomunicațiilor și a celui al producției de energie electrică și gaze naturale, au rămas în cea mai mare parte nemodificate. În cazul fondurilor de pensii administrate privat, se prevede doar amânarea vărsării obligațiilor suplimentare de capital social minim”, atenționează raportul BNR.

Traiectoria PIB potențial – în special prin acumularea de capital productiv și prin dinamica productivității totale a factorilor (TFP) – rămâne grevată de incertitudini asociate măsurilor legislative adoptate recent. „Acestea ar putea avea efecte de amânare sau diminuare a volumului proiectelor de investiții din domenii precum telecomunicațiile sau producția de energie electrică și gaze naturale. Suplimentar, dinamica trendului TFP va continua să fie plafonată de deficiențele structurale ale economiei – alocarea modestă de resurse pentru inovație, infrastructura deficitară, gradul ridicat de neconcordanță între competențele cerute și cele oferite la angajare”, consideră analiștii economici ai BNR.

La realizarea unor câștiguri de eficiență ar putea contribui ipoteza unei îmbunătățiri a atragerii de fonduri UE structurale și de investiții și continuarea tendinței de creștere a ponderii angajaților în activitățile cu nivel ridicat de sofisticare tehnologică sau în sectorul serviciilor.

Impactul setului de măsuri fiscale și bugetare adoptate la sfârșitul anului trecut a influențat major și previziunile de creștere a economiei – deși primul trimestru, în care aceste măsuri practic nu s-au făcut simțite (fiind amânate sau neintrate în vigoare) a înregistrat o creștere a PIB de 5%.

„Schimbarea perspectivei pe termen scurt a expansiunii economice avea ca sursă majoră impactul prezumat a decurge din setul de măsuri fiscale și bugetare implementate în 2019, anticipat a fi resimțit și ca un șoc pe partea ofertei, implicit a se repercuta asupra PIB potențial. Noua perspectivă a creșterii economice mai presupunea însă și o conduită cvasineutră a politicii fiscale în 2019 și revenirea la o atitudine prociclică în 2020 – în principal ca urmare a aplicării din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor –, precum și o reducere mai lentă a gradului de acomodare a condițiilor monetare, dar și încetinirea mai evidentă a creșterii economice în zona euro/UE și pe plan global”, se precizează în raport.

Sursa incertitudinilor: schimbarea legislației

„Chiar și în aceste condiții, incertitudinile asociate prognozei pe termen mediu rămâneau deosebit de mari. Ele aveau ca surse majore setul de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare la 1 ianuarie 2019 – date fiind neclaritățile asociate și multitudinea canalelor de propagare în economie, dar și configurația taxei pe activele financiare ale instituțiilor de credit, de natură să afecteze politica monetară –, precum și nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, cu implicații asupra conduitei viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri”, arată raportul BNR. Acestora li se alăturau incertitudinile sporite legate de încetinirea creșterii economiei zonei euro și a celei globale, în condițiile măririi riscurilor induse de conflictul comercial și de procesul de ieșire a Marii Britanii din UE, precum și de volatilitatea piețelor financiare internaționale. De asemenea, continuau să fie relevante conduita politicii monetare a BCE și atitudinea probabilă a băncilor centrale din regiune.

Finanțarea deficitelor, problematică

Gradul de sustenabilitate a evoluțiilor la nivelul deficitului de cont curent este problematic și din perspectiva preconizării finanțării doar parțiale a indicatorului pe seama atragerilor de fonduri europene structurale și de investiții aferente cadrului financiar multianual curent și, respectiv, a intrărilor de investiții străine directe; acestea din urmă vor fi afectate de încetinirea activității economice a principalilor parteneri comerciali, precum și de frecvența ridicată a modificărilor legislative în plan intern.

Incertitudini în politica monetară

„În pofida diminuării unor riscuri evidențiate în runda precedentă, potențiale efecte adverse ale OUG nr. 114/2018 fiind parțial atenuate de prevederile OUG nr. 19/2019, noi incertitudini se abat asupra mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul introducerii unui indice calculat pe baza tranzacțiilor interbancare (indice de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor). Într-o perspectivă mai largă, este dezirabilă menținerea unui echilibru între setul de măsuri fiscale și de venituri, cu rol de stimulare a cererii agregate și, respectiv, a potențialului economiei, pe seama sporirii volumului derulat de investiții productive”, consideră specialiștii BNR, care în aceste condiții cred că se impune implementarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, fără periclitarea obiectivului privind stabilitatea prețurilor.

În ceea ce privește tarifele la gazele naturale și energia electrică, incertitudini sunt asociate transpunerii prevederilor OUG nr. 19/2019 în norme detaliate ale autorităților de profil. Conform OUG nr. 19/2019, cuantumul contribuției datorate de titularii de licențe în domeniul energiei electrice pe bază de cărbune și al celei electrice și termice în cogenerare urmează a fi stabilit prin norme emise de ANRE.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele