Parțial, căderea bursei reflectă automulțumirea din trecut

Un declin infecțios

167
5 minute de lectură

Covid-19 generează una din cele mai mari căderi de după cel de-al Doilea Război Mondial

VITEZA ieșirilor de pe bursele globale este remarcabilă. Pe 19 februarie, S&P 500, principalul indice al Americii, a ajuns la un record de înălțime. Cu puțin peste o săptămână mai târziu, și-a pierdut o optime din valoare. Schimbarea atmosferei este uimitoare. Anul trecut, a fost cel mai bun pentru acțiunile globale din 2009, cu indicele mondial MSCI  crescând cu 24%. O săptămână de tumult s-a terminat doar când traderii au plecat acasă pentru weekend pe 28 februarie. Indicele Topix al Japoniei scăzuse cu 9,7%, Euro Stoxx 50 cu 12,4%, iar S&P 500, cu 11,5%, cea mai mare pierdere săptămânală de după 2008.

Investitorii începuseră 2020 cu o stare de spirit optimistă. Sondajul lunar al investitorilor globali de către Bank of America, realizat în timpul celei de-a două săptămâni din februarie, arată că investitorii se așteptau la o creștere economică mondială mai robustă și la o îmbunătățire a profiturilor. Ei își poziționaseră portofoliile în consecință. Proporția de acțiuni deținute era la un maxim al ultimelor 20 de luni, iar deținerile lor de cash, la un minim al ultimelor 58 de luni. Doar puțin peste o cincime din managerii de fonduri vedeau coronavirusul ca pe un risc semnificativ, însă chiar mai mulți erau îngrijorați de alegerile prezidențiale americane sau de o cădere abruptă a pieței obligațiunilor.

La începutul lui februarie, principala presupunere a investitorilor era că impactul virusului asupra economiei globale va fi resimțit prin dereglări ale lanțului de furnizare global, cauzat de închiderea prelungită a fabricilor chineze (după vacanța de anul nou chinezesc), și prin reducerea cererii Chinei pentru materii prime. Indicele Bloomberg pentru materii prime a scăzut astfel cu 9,3% între 6 ianuarie și 3 februarie.

Însă, în ultimele două săptămâni, virusul s-a răspândit în Coreea de Sud, nordul Italiei și în alte țări. Reuniunile corporatiste, inclusiv Mobile World Congress de luna aceasta și salonul auto de la Geneva de luna viitoare, au fost anulate, iar firme precum Nestlé și L’Oréal și-au suspendat călătoriile internaționale de afaceri. Companii precum Adidas, Apple, Mastercard și Microsoft au dat avertismente că virusul le va reduce veniturile și profiturile.

Foto: Getty Images / Guliver

Toate acestea au făcut ca economiştii și analiștii să își revizuiască prognozele pentru acest an. Bank of America prognozează o creștere a PIB-ului global de 2,8%, cea mai lentă din 2009. Citigroup crede acum că profiturile globale nu vor crește deloc în acest an; înainte ca virusul să se înrăutățească, consensul era că vor crește cu 9%. Darea peste cap a acestor prognoze poate explica singură mult din declinul bursei.

O „corecție” a bursei (de ex., o scădere cu ceva peste 10% de la maximul ei) cu greu ar putea să fie surprinzătoare: piața de tip „taur” pentru acțiuni este învechită, dat fiind că a început în primăvara lui 2009. Multe crize au fost surmontate pe parcurs, pe măsură ce investitorii au fost aduși înapoi înspre acțiuni de randamentele sărace oferite de alte active, în special cash-ul sau obligațiunile guvernamentale. Acest șablon ar putea încă să se repete; analiștii de la Morgan Stanley privesc epidemia ca pe „un șoc exogen tranzitoriu” care va fi urmat de o revenire.

Însă istoria recentă sugerează precauție. Acțiunile și-au revenit impresionant în 2017, după alegerea lui Donald Trump la președinția americană și o relaxare a temerilor privind economia chineză. Pe măsură ce Rezerva Federală a început să crească rata dobânzilor, investitorii au sperat în întoarcerea la „normal” a condițiilor economice  sau cel puțin la normalitatea care a prevalat înainte de criza financiară din 2007-2009.

O decuplare în piață a apărut în 2019. Prețurile acțiunilor au continuat să crească în speranța că economia globală și profiturile companiilor vor crește puternic. Însă randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut (vezi grafic), ceea ce în mod normal este un semn că investitorii sunt îngrijorați de perspectivele economice. Pe 27 februarie, randamentul obligațiunilor de 10 ani ale Trezoreriei a căzut la un minim record de 1,16%, indicând că investitorii sunt extrem de precauți. Dacă piața obligațiunilor are dreptate, o revenire a bursei se va lăsa mult timp așteptată. ■


Acest articol a fost publicat în secțiunea Europa din ediția tipărită a The Economist, sub titlul „Privilegiu parlamentar“.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele