Pe ultimul loc în Europa. Deși avem și minister pentru asta…

Privită ca fiind ceva ce ține mai mult de teorie de către decidenții din România și fără a beneficia de prea multă atenție din partea acestora, având în vedere finanțarea alocată, cercetarea are rezultate cât se poate de practice. Iar România, din păcate, se află pe ultimul loc în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării în UE, după cum o arată un recent document al Comisiei Europene.

235
9 minute de lectură

„Aproximativ două treimi din creșterea economică a Europei, în ultimele decenii, a fost generată de inovare. Fiecare euro investit de programul european de cercetare și inovare Horizon Europe (Orizont Europa) poate genera o revenire de până la 11 euro din PIB, în decurs de 25 de ani. Se preconizează că investițiile în cercetare și inovare vor genera până la 100.000 de noi locuri de muncă în activități de cercetare și inovare, în perioada 2021-2027,” arată Tabloul de bord european privind inovarea pentru anul 2019, publicat de Comisie, săptămâna trecută.

Cu doar 7% din populația mondială, Europa derulează 20% din investițiile mondiale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoare industriale, precum industria farmaceutică, industria chimică, ingineria mecanică și moda. Însă Europa trebuie să depună mai multe eforturi pentru a transforma această excelență în succes și pentru a da noilor piețe bazate pe inovare campioni de talie mondială. Acesta este, în special, cazul inovațiilor bazate pe tehnologii (inovații revoluționare) sau piețe (inovații disruptive) complet noi.

În iunie 2018, Comisia a propus cel mai ambițios program dedicat cercetării și inovării de până acum, Orizont Europa, cu un proiect de buget de 100 de miliarde euro, pentru perioada 2021-2027. Propunerea se bazează pe contribuția Comisiei la reuniunea liderilor UE din 16 mai, de la Sofia, „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul”, care a subliniat necesitatea creării unui Consiliu european pentru inovare, precum și alte măsuri utile pentru a asigura competitivitatea Europei pe plan mondial.

Doar în perioada 2019-2020, Comisia a alocat fonduri în valoare de peste 2 miliarde de euro pentru lanțul inovării: proiecte de pionierat („pathfinder”) pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate, pornind de la baza de cercetare și finanțare cu rol „accelerator” destinată start-up-urilor și IMM-urilor, pentru a le susține în crearea inovațiilor și în dezvoltarea lor până în etapa în care pot atrage investiții private (cu începere din luna iunie). În cadrul „acceleratorului”, companiile vor avea acces la finanțare mixtă (granturi și fonduri proprii) de până la 15 milioane euro.

Iar domeniile strategice vor fi inteligența artificială, biotehnologia și energia cu emisii zero.

„Prin crearea Consiliului european pentru inovare, nu ne mulțumim doar să oferim finanțare. Punem la punct un întreg sistem în domeniul inovării, pentru a plasa Europa pe primele locuri în ceea ce privește tehnologiile și inovațiile strategice care ne vor modela viitorul, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologia și energia cu emisii zero. Trebuie să ne concentrăm asupra nevoilor inovatorilor, deoarece ei sunt cei care vor genera locuri de muncă, vor consolida competitivitatea noastră la nivel mondial și ne vor îmbunătăți viața de zi cu zi,” declara Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, în luna martie a acestui an, în cadrul discuțiilor despre Consiliul european pentru inovare (CEI), organism a cărui misiune este să transforme descoperirile științifice ale Europei în întreprinderi care au capacitatea de a se dezvolta mai rapid și care va deveni operațional din 2021.

Capacitatea de inovare a Europei a depășit-o pe cea a SUA

Vestea bună este că performanțele Uniunii Europene în materie de inovare s-au îmbunătățit în mod constant în ultimii opt ani, conform Tabloului de bord european privind inovarea pentru anul 2019. În premieră absolută, capacitatea de inovare a Europei a depășit-o pe cea a Statelor Unite ale Americii, deși UE continuă să piardă teren în fața Japoniei și a Coreei de Sud, în timp ce China vine rapid din urmă. La acest trend pozitiv spectaculos, România nu are, din păcate, nicio contribuție. Din contră, „performanțele” României trag în jos rezultatul general înregistrat de Uniune, în ansamblu.

Cu o valoare a indicelui inovării de 31,4%, țara noastră se află pe ultimul loc în UE, devansată cu mult de state precum Bulgaria (44,8%), Croația (54,8%), Polonia (56,1%), Letonia (60,2%), Ungaria (63,4%), Slovacia (63,5%) sau Lituania (74,5%). Situație deloc de mirare, având în vedere alocările de 0,3-0,5% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare.

Mai mult, România, alături de Slovenia și Germania (la mare distanță, deasupra noastră), se află în declin în materie de inovare, indicele inovării reducându-și nivelul, între 2011 și 2018, cu 10,7 puncte procentuale (pp) în cazul României, cu 10,6 pp în cazul Sloveniei și cu 0,9 pp în cazul Germaniei. Restul statelor din UE (25 la număr) au înregistrat creșteri ale indicelui inovării, în ultimii opt ani, cu valori cuprinse între 0,2 pp (Cipru și Danemarca) și 25,7 pp Lituania (8,8 pp, în medie, pentru toate statele UE). De altfel, cei mai buni performeri în materie din UE au fost Lituania (+25,7%), Grecia (+20,2%), Letonia (+17,7%), Malta (+17,2%), Regatul Unit (+17,0%), Estonia (+16,5%) și Olanda (+16,1%).

Cu o astfel de evoluție, nu este de mirare că, la capitolul inovare, ne aflăm pe ultimul loc în UE, chiar și în urma Bulgariei, cu care suntem împreună în grupa „inovatorilor modești”.

Singura veste bună cu privire la statutul inovării în România este totuși aceea că declinul românesc în inovare de la (45% la 30%) s-a petrecut între 2011 și 2015, după 2015 urmând o creștere lentă (de la 30% la 34%).

Ultimii și pe regiuni

Scăderea indicatorului inovării a avut loc nu numai la nivelul întregii Românii, ci și la nivelul regiunilor de dezvoltare, România și Slovenia fiind singurele state din UE care au înregistrat un declin în intervalul 2011-2019 pentru toate regiunile de dezvoltare componente. Comparativ, la nivel european, din cele 238 de regiuni de dezvoltare, 159 au înregistrat creșteri pe perioada de timp menționată, în vreme ce 79 de regiuni s-au aflat în declin.

De remarcat și faptul că, la nivel de regiuni, regiunea bulgară Yugozapaden (Sud-Vest), care include și capitala Sofia se află înaintea regiunii București-Ilfov (locul 192, față de 200, din 238 de regiuni). Cele mai inovative regiuni ale UE sunt Helsinki-Uusimaa (Finlada), Stockholm (Suedia) și Hovedstaden (Danemarca).

Diferențele regionale în materie de inovare sunt foarte ridicate în România, cele mai bune performanțe regionale, înregistrate în București-Ilfov, fiind de peste 3,6 ori peste performanțele regiunii celei mai slabe în materie, Sud-Vest Oltenia. Toate regiunile din România sunt în categoria „inovatori modești”, singura excepție fiind București – Ilfov, care intră în categoria „inovatori moderați”.

De altfel, șapte dintre regiunile de dezvoltare din România ocupă ultimele locuri la valoarea indicelui inovării (230-238), cu două excepții strecurate printre ele: regiunea spaniolă Ciudad Autónoma de Ceuta (de pe coasta de nord a Africii, situată vizavi de Gibraltar) – locul 235 și regiunea bulgară Severozapaden (Nord-Vest) – locul 231.

Educația contează

„Mediul prietenos inovării” (penetrarea broadband și antreprenoriat stimulat de oportunități) – 76,9  ̶  precum și „impactul vânzărilor” (valoarea exporturilor de bunuri și servicii mediu și înalt tehnologizate și vânzările de firme și sturt-up-uri inovatoare) – 61,6  ̶  sunt cele mai puternice dimensiuni în materie de inovare, în economia românească. În schimb, peste media UE ne situăm doar la penetrarea broadband (116,7%) și la exporturile de produse medii și de înaltă tehnologie (102,2%).

Cel mai prost stăm însă la inovarea la nivelul IMM-urilor (0% din media UE), la investițiile în cercetare ale companiilor (9,1% din media UE), dar și la resursele umane implicate în inovare (13,7%). De altfel, România a înregistrat în perioada 2011-2019 cel mai mare declin din UE la capitolul inovare în ceea ce privește resursele umane (-23,6%, față de o creștere medie în UE de 22,3%)  Avem cele mai scăzute scoruri ale indicatorilor, în România, la învățarea pe tot parcursul vieții (0%), dar și la populația cu educație terțiară (8,1%) și la training în companii în domeniul IT&C (5,1% din media UE).

De asemenea, investițiile din sectorul public în cercetare-dezvoltare-inovare se ridică la doar 5,1% din media UE, iar achizițiile companiilor de produse avansate din punct de vedere tehnologic, pe o scară de la 1 la 7, se situează la 2,5  ̶  față de o medie în UE de 3,5.

Dar și banii… dirijați cu cap

Pentru a fi pe ultimul loc în UE din perspectiva cercetării-dezvoltării-inovării, România dispune și de un Minister al Cercetării și Inovării. Avem, de asemenea, identificate un număr de 37 de „Instalații și Obiective Speciale de Interes Național (IOSIN)”, precum Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară ICN, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației INFLPR (Măgurele), Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași, Centrul de cercetări avansate pentru bionanoconjugate și biopolimeri IntelCentru Universitatea Politehnică București, Centrul Național de Cercetări Științifice pentru Siguranță Alimentară sau/și Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie CSSNT-UPB  și chiar și un institut pentru urbanism și dezvoltare durabilă  ̶ Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN INCERC.

Ar trebui însă ca acestea să aibă fonduri alocate, pentru a lucra la parametri maximi.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele