Pensionarea la 70 de ani, o măsură necesară

198
7 minute de lectură
Foto: pixabay

Majorarea vârstei de pensionare la 70 de ani ar putea deveni realitate în următorii 5 – 10 ani, potrivit experților. Este una dintre măsurile necesare pentru a echilibra pe cât posibil problema demografică. Pe scurt, populația care s-a născut după Decretul din 1967 va ajunge în curând la pensie, iar din urmă vin generații tot mai puțin numeroase. În plus, România se confruntă cu un fenomen de emigrare fără egal în Europa. Sistemul actual de pensii pur și simplu nu va mai fi sustenabil. De altfel, vicepremierul Raluca Turcan a dezvăluit recent că există la Camera Deputaților un proiect care prevede opțiunea de a ieși la pensie la 70 de ani. „Dacă se va ajunge la concluzia că există o susținere pentru această idee, este posibil să luăm această măsură. În momentul de față, nu cred că poate fi pusă problema pensionarii obligatorii la 70 de ani”, a spus Turcan, în cadrul unei conferințe de presă.

Atâta timp cât este opțională, posibilitatea pensionării la 70 de ani este o măsură bine-venită, cel puțin în mediile academice, spune sociologul Daniel David. Spre exemplu, în Statele Unite nu există o vârstă-limită de pensionare în universități și în cercetare, a explicat David pentru Reporter Global.

„E foarte important ca atunci când iei o astfel de decizie să iei în calcul și ce se întâmplă în lume, în țările la care ne raportăm, și să știi ce vrei să obții cu asta. Din punctul meu de vedere, eu aș face lucrurile flexibile, adică să se poată mări vârsta de pensionare în condițiile în care omul respectiv și instituția au un cuvânt de spus. Dacă angajatul și instituția doresc să mărească vârsta de pensionare, într-un caz concret, atunci să o facă, dacă legea le permite. Dacă unul dintre actori nu dorește, să nu o facă. Aici lucrurile trebuie gândite cu foarte mare grijă. Nu merge dintr-o extremă în cealaltă extremă”, este de părere profesorul David.

Din punctul său de vedere, măsura ar fi una pozitivă pentru unele domenii și le va da oamenilor mai multă libertate. „Dacă împingi decizia la instituție, atunci înseamnă că adaptezi mai bine reglementarea la condițiile din domeniul respectiv. Odată ce crește speranța de viață, e absolut normal să crească și vârsta de pensionare, dar să fie flexibil, adică decizia finală să țină de individ și de instituție”, a subliniat David.

În ceea ce privește impactul economic, acesta ar fi pozitiv, spune Adrian Codirlaşu, președintele Asociaţiei Profesioniștilor în Investiţii CFA România. „Undeva la 2025-2030, când vor începe să se pensioneze cei născuți după Decret, vom avea o problemă cu sustenabilitatea sistemului de pensii și asta este una dintre măsurile care se pot lua”, a spus Codirlașu pentru Reporter Global.

Norvegienii se pot pensiona și la 75 de ani

Dacă ne uităm la tabloul internațional, în momentul de față, cea mai înaintată vârstă de pensionare este în Norvegia, unde bărbații pot opta să muncească până la 75 de ani și femeile până la 67. În majoritatea țărilor, vârstele de pensionare actuale variază de la 63 la 67 de ani, iar previziunile sunt de peste 66 și 67 de ani. În general, țările scandivave, unde este cel mai înalt nivel de trai din lume, iau în calcul ca vârstele de pensionare să crească la peste 68 de ani în următorii 10-15 de ani. Dar aceasta nu poate fi singura măsură pentru echilibrarea situației.

„La nivel internațional, ar fi trei măsuri: majorarea vârstei de pensionare, înghețarea sau reducerea pensiilor, creșterea taxării. Și la noi se va face un asemenea mix, având în vedere trendurile demografice. Sistemul public de pensii va fi foarte greu de susținut în forma actuală, având în vedere migrarea tinerilor și natalitatea negativă. Prin urmare, în opinia mea, cred că în următorii 10 ani va crește vârsta de pensionare”, a spus Codirlașu.

Însă s-ar putea să fie nevoie și de alte schimbări care să completeze o astfel de măsură, dacă ea va fi opțională în prima fază.

„Dacă pensionarea la vârste mai înaintate rămâne opțională, poate crește nivelul de taxare pentru a acoperi deficitul fondului de pensii sau rămâne opțională cu beneficii fiscale pentru cei care optează să lucreze până mai târziu. În general, sistemul de pensii e depășit nu doar în România, ci și în alte țări. Pe viitor, vom vedea în foarte multe state creșterea taxării sau creșterea vârstei de pensionare”, a mai spus Codirlașu.

Foto: Getty Images / Guliver

Proiectul, în etapa de documentare

Ministrul muncii, Violeta Alexandru, a spus că o decizie legată de posibila majorare a vârstei legale de pensionare (65 de ani, în prezent) „trebuie foarte bine cântărită”. Asta și fiindcă tendința în societatea românească este de a se pensiona mai devreme, dacă legea permite, pentru mai multe categorii profesionale.

„Suntem în prima etapă de documentare, fără să fi conturat propriu-zis un proiect de amendare legislativă, ci mai degrabă ne facem o părere despre ceea ce se întâmplă în celelalte ţări din Uniunea Europeană, despre ceea ce se întâmplă în România şi ţinem cont de toţi factorii specifici României. Mă refer la speranţa de viaţă, care e diferită faţă de cea a altor ţări, mă refer la disponibilitatea românilor de a munci, pentru că sunt persoane care au disponibilitatea să-şi continue activitatea, mai ales în învăţământ, în mediul rural, şi există la Ministerul Muncii semnale, precum există semnale şi din partea celor care vor să se pensioneze mai devreme. Prin urmare, suntem departe de a lua o decizie pe acest subiect”, a precizat ministrul muncii la B1 TV.

Presiuni mari pe bugetul de stat

În septembrie 2020, urmează să crească și punctul de pensie cu 40%, ceea ce va pune mare presiune pe buget. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a avertizat că efectele ar putea face ca România să „rătăcească 40 de ani” printr-un deșert financiar. „Este consens că trebuie să creasca pensiile, problema este procentul, asta e singura discuție. Eu nu cred că trebuie să faci obsesii pe cifre biblice. Să avem grijă, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani prin deșertul financiar. Hai să fim serioși! Există doar o soluție, una politică. Când economia crește cu 4%, nu poate să crească ceva cu 40%, mai ales nu e ceva marginal. Câtă filosofie trebuie să facem?… dar e o decizie politică, până la urmă”, a avertizat Isărescu. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele