Pentru România, migrația muncii poate fi și soluția, nu doar sursa problemelor economice

69
5 minute de lectură

Ionuț Stroe, Deputat PNL, membru al delegației României la APCE

Ionuț Stroe

Migrația muncii dinspre țările Europei de Est către Occident este un fenomen major, care va influența viitorul țărilor europene cel puțin la fel de mult ca schimbările climatice ori ca digitalizarea. Nu este de mirare, așadar, că el a intrat în atenția Consiliului Europei. La începutul acestei săptămâni, raportul pe care l-am coordonat, „Migrația muncii dinspre Europa de Est și impactul său asupra proceselor socio-demografice din aceste țări”, a fost adoptat de Comisia pentru migrație, refugiați și persoane strămutate a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, concluziile și recomandările de acolo urmând să fie asumate în totalitate de APCE la următoarea sa sesiune plenară.

A fost important pentru mine ca în acest raport să pot aduce și o perspectivă românească asupra fenomenului. Trebuie să trecem peste clișeele alarmiste folosite în discursul politic, chiar și în acea parte a Europei unde tradițiile democratice sunt ceva mai solide decât la noi. Numai o analiză obiectivă și deschisă la toate punctele de vedere va putea genera soluții și recomandări echilibrate, fezabile, care să aibă șansa de a diminua efectele negative ale migrației masive, fără a nărui cu totul efectele sale pozitive.

În primul rând, trebuie spus că nu există soluții-miracol. Migrația muncii va exista atât timp cât într-o parte a continentului vor exista mai multe oportunități decât în alta și orice recomandări am formula pentru viitor, ele trebuie să țină cont de dreptul fundamental al fiecărui om de a-și construi fericirea și prosperitatea acolo unde i se oferă cele mai bune condiții.

Sigur că atunci când milioane de persoane aflate la vârsta maximei productivități pleacă într-un timp foarte scurt dintr-o regiune și se stabilesc într-alta, vor apărea efecte negative: natalitatea scade, populația îmbătrânește, presiunea pe sistemele sociale crește exponențial. Apar adevărate drame familiale acolo unde copiii sunt privați de prezența unuia dintre părinți sau chiar a amândurora. Dar trebuie să ținem cont și de faptul că în țările de origine șomajul scade și astfel presiunea socială își găsește o supapă de siguranță, iar remitențele (sumele de bani trimise periodic acasă de către cei care și-au găsit un loc de muncă bine plătit peste hotare) ajută la învigorarea economiei locale în asemenea măsură, încât aproape că echilibrează balanța comercială net deficitară în țările de origine.

Recomandările pe care le-am formulat în cadrul raportului vin ca urmare a schimbului de opinii cu experți din mai multe țări europene. Încurajez țările de origine să se preocupe de soarta familiilor aflate în situații de risc: copiii trebuie să primească sprijinul autorităților, inclusiv prin consiliere de specialitate, pentru a evita situații de excluziune socială sau abandon școlar. În egală măsură, fiecare stat va trebui să se preocupe mai mult de creșterea generală a nivelului de trai al cetățenilor, prin îmbunătățirea perspectivelor economice și, trebuie spus, prin accelerarea luptei împotriva corupției.

Modelul polonez este deosebit de util pentru toate statele din Centrul și Estul Europei. Mult timp, principalul efort al autorităților din această parte a continentului a fost să își convingă cetățenii din diaspora să revină în țară, dar această așteptare este nerealistă. Cred că abordarea îmbrățișată de guvernul de la Varșovia este cea corectă: oamenii se vor întoarce, poate, acasă atunci când vor regăsi și acolo condițiile și nivelul de trai cu care s-au obișnuit în Occident. Principala piedică în calea dezvoltării economice a țării era lipsa forței de muncă, așa încât guvernul a decis că sursa problemei poate fi și soluția: migrația muncii. Astăzi, în Polonia muncesc peste 2,5 milioane de muncitori din Ucraina, Moldova, Belarus, ba chiar și din Kazahstan sau Filipine. Numai în 2018, Polonia a emis aproape 600.000 de permise de muncă pentru persoane din afara UE. Spre comparație, în același interval, România a emis ceva mai puțin de 3.000.

LONDON, ENGLAND - MAY 20: Passengers board a bus leaving for Poland from Victoria coach station on May 20, 2009 in London, England. The Office for National Statistics (ONS) has released new figures showing a slow down in the number of migrants taking official residence in the UK from EU countries such as Poland due to an increase in the number leaving. (Photo by Dan Kitwood/Getty Images)

Criza forței de muncă este o realitate și în țara noastră, afectând foarte grav sectorul privat. Soluția nu mai poate întârzia foarte mult. Trebuie ca și factorii de decizie de la noi să deschidă ochii și să aplice un program masiv de liberalizare a accesului pe piața muncii pentru cei din afara spațiului comunitar. Numai îmbrățișând fenomenul migrației muncii, putem spera să îi și diminuăm, pe termen mediu și pe termen lung, efectele negative.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele