Îngropare totală

„Calea bolii în iulie este chiar cea a turiștilor români“

Sub presiunea unor lobby-uri, guvernul nu a redus populaţia mistreţilor care transmit pesta porcină. Controlul pentru transferul de alimente din România a rămas pe hârtie. Hotărârea Agenţiei pentru siguranţa alimentelor, să fie îngropate zeci de mii de animale, reprezintă o bombă ecologică cu ceas

Dragomir Nikolov

75
CANDELARIA, TEXAS - JANUARY 16: A boar is seen on running near the Rio Grande river which marks the border between Mexico and the United States on January 16, 2019 in Candelaria, Texas. The U.S. government is partially shut down as President Donald Trump is asking for $5.7 billion to build additional walls along the U.S.-Mexico border and the Democrats oppose the idea. (Photo by Joe Raedle/Getty Images)
12 minute de lectură

Cineva a neglijat măsurile de securitate, cineva nu şi-a făcut treaba cum se cuvine. Trebuie să analizaţi unde aveţi deficienţe. Fermele nu au instituit măsuri eficiente de siguranţă”. Cu câteva zile în urmă, doar în câteva fraze, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Vytenis Andriukaitis, a generalizat problemele care au provocat în forţă răspândirea pestei porcine în Bulgaria. În afară de măsurile tardive şi îndoielnice ale Agenţiei pentru siguranţa alimentară, între cauzele molimei răspândite este şi lobby-ul  business-ului, din cauza căruia populaţia mistreţilor nu a fost micşorată în ultimele 12 luni, iar controlul referitor la turiştii români şi la alimentele duse de ei a rămas doar pe hârtie.

     Situația din data de 31 iulie este următoarea: boala a fost descoperită în curțile din spate, în 25 de sate și în 5 ferme industriale de creştere a porcilor (una dintre ele fiind cea mai mare din Peninsula Balcanică), într-un total de 9 regiuni ale țării. În alte două regiuni au fost depistate cazuri de contagiune la mistreți. Din cauza focarelor multiple de pestă porcină a fost declarată stare de calamitate în 5 regiuni – Ruse, Pleven, Razgrad, Dobrich și Silistra. În alte 7 – Shumen, Sliven, Stara Zagora, Yambol, Haskovo, Pazardzhik și Plovdiv – se fac încercări de a se opri răspândirea molimei prin sacrificarea tuturor porcilor din gospodării până la sfârșitul săptămânii în curs. Molima a fost detectată și în gospodăriile private din regiunile Vratsa și Vidin, precum și în fermele industriale de creştere a porcilor în zonele Silistra și Svishtov. De la primul caz al bolii, descoperit pe 3 iulie, numai într-o lună, 131.000 de porci de la fermele industriale au fost sacrificaţi, ceea ce reprezintă 9% din numărul aproximativ de 1,5 milioane de animale crescute industrial în Bulgaria.

     Veterinarii indică faptul că, într-un an și jumătate, în România au fost descoperite 1.600 de focare de pestă porcină africană (PPA), dintre care doar 6 sunt în crescătorii mari de porci, restul sunt în curțile din spate și în domeniile de vânătoare. În mai puțin de o lună, în Bulgaria s-au dezvoltat aproape 30 de focare ale bolii, dintre care 4 au fost dovedite în fermele industriale. Potrivit experților, acest lucru pune cel puţin problema dacă au fost luate cu adevărat măsuri stricte de biosecuritate în fermele industriale pentru porci, aşa după cum susțin nu numai proprietarii lor, dar și reprezentanții Agenţiei Bulgare pentru Securitatea Alimentelor. Cu multe săptămâni în urmă, directorul executiv al agenției, dr. Damian Iliev, prevedea că dacă infecția va pătrunde în fermele mari, daunele aduse domeniului de producţie vor ajunge la două miliarde de leva. Se estimează că peste un an, prețul cărnii de porc în Bulgaria va crește cu până la 22% din cauza lipsei de materii prime și a exportului în China, unde infecția este, de asemenea, în vârful său.

Cel puțin 4 măsuri ratate:

„Agenţia Bulgară pentru Securitatea Alimentelor a acționat potrivit regulilor scrise și a încercat să strângă cât mai multă documentaţie ca o dovadă că funcționează și controlează. Din punct de vedere formal, a îndeplinit totul, însă în practică, rezultate nu sunt. Cu alte cuvinte, toate acțiunile ei au fost în cea mai mare parte doar pe hârtie”, rezumă tabloul general în fața lui „Iconomist” dr. Krasimir Kamenov, președintele Uniunii Veterinare Bulgare.  Acesta evidențiază cel puțin patru măsuri ratate:

1. Sacrificarea în forţă a mistreților a rămas un miraj

        Încă din 31 august, când a fost confirmat primul caz de PPA într-o gospodărie privată din Provadia, a devenit clar că principalul purtător al bolii sunt porcii mistreţi. Pe lângă construirea unui gard controversat la granița cu România, statul s-a angajat să reducă populația de mistreți. „Pe hârtie, a trebuit să reducem, dar în practică nu au existat niciodată mai mulți mistreţi în Bulgaria în ultimii 10-15 ani decât în acest an”, spune dr. Kamenov. Potrivit opiniei sale, măsura potrivită ar fi fost permisiunea pentru sacrificarea pe tot anul a mistreţilor, dar, în schimb, s-a procedat în vechea ordine, sezonul de vânătoare deschizându-se  pe 1 octombrie și închizându-se pe 10 ianuarie. Acest lucru a fost influenţat de proprietarii marilor domenii de vânătoare, care nu voiau să-și strice afacerile și să fie sacrificate mamele, în felul acesta reducându-se populația de mistreți, a spus el.

        Teza sa a fost confirmată și de ministrul adjunct al agriculturii, dr. Janko Ivanov. „Nu am reuşit să reducem populația de mistreți, în ciuda apelurilor noastre explicite către vânători. În principiu, sacrificarea anuală din fiecare țară ajunge de la 40 până la 60% din populația de mistreţi. În caz de infecție, recomandarea este de a reduce drastic populația de mistreţi până la 0,3 animale la 100 de hectare. În Bulgaria, chiar s-a întâmplat contrariul – numărul a crescut”, spune Ivanov și a confirmat, de asemenea, că rezistența a venit din partea proprietarilor de domenii de vânătoare.

         Cu toate acestea, documentele oficiale ale Ministerului Agriculturii arată că ordinul ministrului agriculturii de a reduce populația de mistreţi la pragul relevant a fost emis abia pe data de 10 iulie a acestui an. Adică, tot anul, statul nu a făcut nimic pentru a-i obliga pe  proprietarii domeniilor de vânătoare să restricționeze căile infecției.

2. Nu există un control strict asupra turiștilor români

           Pe hârtie, în luna iulie, anul trecut, Agenţia Bulgară pentru Securitatea Alimentelor și Poliția de frontieră au anunțat că oaspeții din România sunt verificaţi amănunțit să nu transporte în bagajele lor carne care nu este prelucrată termic. Un an mai târziu, experții sunt convinşi că măsurile sunt abandonate şi își dovedesc afirmaţiile cu drumul focarelor.

          „Calea bolii în iulie este chiar cea a turiștilor români”,  spune doctorul Kamenov. Focarele molimii în zona oraşelor Ruse și Pleven sunt pe drumul Ruse – Byala (regiunea Ruse) – Plevna, spre Sofia. Focarul descoperit în Mizia, precum și în domeniul de vânătoare de lângă Vratsa se află în traficul către bacul din Oryahovo spre România. „De aceea avem cazuri de boală în domeniul de vânătoare de lângă Vratsa. Deci, cineva a mâncat lângă Vratsa, mistreţii au mâncau din resturile alimentare și au răspândit infecția”, spune dr. Kamenov.

           Focarul din cartierul romilor din Vidin se leagă de traficul peste podul Vidin – Calafat. „De asemenea, acolo sunt locuri de luat masa și un cartier de romi care își hrănesc porcii cu deşeuri alimentare colectate din coşurile de gunoi. Se spunea că aceste coşuri trebuie golite zilnic, că ar trebui să existe pubele pentru biodeșeuri. Toate acestea erau pe hârtie, iar practic nu este niciun rezultat”, adaugă Kamenov.

           Un fost director al Agenției Bulgare pentru Securitatea Alimentelor a presupus că industria turismului și autoritățile locale au influențat, de asemenea, situaţia și din cauza slabului sezon estival şi au exercitat presiune ca să nu fie împiedicaţi turiști din România care au ales ca destinaţie litoralul Mării Negre sau Sofia.

3. Alegerile au salvat coteţele

           Potrivit medicilor veterinari, menajarea alegătorilor pentru alegerile europarlamentare şi pentru viitoarele alegeri locale reprezintă, de asemenea, un motiv pentru a nu fi luate măsurile necesare de reducere a animalelor crescute în curți. „Nimeni nu vrea să se certe cu alegătorii săi. Să întinzi mâna la purcelul bulgarului este ca și cum ai întinde mâna la lucrul lui cel mai drag”, spune doctorul Kamenov.

           Ministrul agriculturii, Desislava Taneva, a avut îndoieli în privinţa primarilor, care din cauza viitoarelor alegeri locale nu depun eforturi suficiente şi nu îi divulgă pe gospodarii care îşi ascund porcii.

           Dr. Kamenov consideră însă că era necesar să mai fie întreprinsă încă o măsură – reducerea controlată a numărului de animale în fermele mari. „În cazul existenţei unui risc potenţial, în loc să fie limitată fătarea porcilor, s-a ajuns exact la contrariu – numărul animalelor a crescut în toiul pestei”, mai spune el.

4. Tăcerea periculoasă în ceea ce priveşte cerealele

             Mai mulți specialiști veterinari, practicieni privaţi, au atras atenţia că, în primele comunicări de la începutul infecţiei, emise de Agenţia Bulgară pentru Securitatea Alimentelor, aceasta a pus accentul pe faptul că porcii nu ar trebui să fie hrăniţi cu furaje fabricate din cereale din recolta nouă,  decât dacă acestea nu au fost păstrate cel puţin 60 de zile. „Producătorii de cereale s-au plâns imediat, că astfel le scade preţul. Și această măsură a încetat să circule. Nu este inclusă în videoclipurile care sunt prezentate la televizor, dar din acest lobby poate ieși un necaz”, a comentat unul dintre specialiști. Uscarea cerealelor într-un termen de 60 de zile garantează autodistrugerea virusului, în cazul în care pe terenul respectiv s-au hrănit mistreţi bolnavi.

              În zonele cu cazuri dovedite de boală la animalele sălbatice este limitat accesul la orice activitate de agricultură, cu excepția celor urgente, precum seceratul, iar el se face sub controlul comisiilor regionale de epizootie, explică ministrul adjunct Ivanov. „Dar, pe lângă control, trebuie să existe şi conştientizare. Nu avem cum să stăm lângă fiecare hambar pentru a vedea dacă cerealele se lasă la uscat timp de 60 de zile. Nu spun că nu se vor depune eforturi şi desigur că dacă prindem pe cineva că scoate grâul mai devreme, îl vom sancţiona, dar, oare, putem garanta că îl vom prinde?”, a mai comentat dr. Yanko Ivanov.

              Veterinarii, practicieni privaţi au calificat ca o măsură la fel de corectă, dar prea întârziată, sacrificarea tuturor porcilor din gospodăriile private pe o rază de 20 km în jurul celor 63 de ferme de porci din țară. Această măsură a fost stabilită abia pe 29 iulie. „Măsura este întârziată, dar necesară, pentru a se păstra domeniul de activitate”, a spus Tsvetan Iliev de la Asociația Industrială a Crescătorilor de Porcine.

Ecotemeri

Experţii care au vorbit cu „Iconomist” au fost categorici, spunând că îngroparea trupurilor animalelor sacrificate reprezintă tehnologia cea mai învechită pentru neutralizare, iar riscurile pentru mediu sunt serioase. „Cea mai bună neutralizare este incinerarea, pentru că nu rămâne un produs excedent. Măsura următoare sunt ecarisajele. Îngroparea este abia a treia măsură, ea reprezintă un fel de «măsură de război». Aici, unii specialişti încearcă să mă convingă că, pentru că este caz de forţă majoră, e cel mai bine să îi îngroape. Nu este deloc bine, pentru că de aceste îngropări de animale în masă va trebui să ne ocupăm foarte mult timp”, a spus şeful uniunii medicilor veterinari, dr. Kamenov. În cel mai bun caz, îngropările vor trebui păzite de fiarele care ar putea să răspândească infecţia. Recomandarea specialiştilor este că aceste îngropări să fie îngrădite imediat cu garduri de sârmă cu o înălţime de cel puţin 3 m şi să fie desemnată o pază pentru minim câteva luni.

            De la Ministerul Agriculturii au confirmat că recomandările sunt ca îngropările să fie păzite, însă de la reportajele TV s-a văzut cum poliţiştii pleacă după ultima lopată de pământ şi pe teren nu rămâne nimeni.

               Specialiştii veterinari sunt categorici că îngropările au loc doar în Bulgaria şi România, deşi boala a apărut în mai multe ţări din Europa.       

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele