În 2019 (conform estimărilor), vom avea un plus la creșterea PIB nominal de aproape 57 de miliarde de lei, stimulat însă de o inflație de peste trei ori mai mare față de estimările anterioare. Deflatorul PIB, acest motor statistic al PIB-ului, este 6,2%, față de o estimare de 1,9% în prognoza de iarnă din 2018.

Produsul intern brut în valoare nominală va fi în acest an de 1.141 miliarde lei, conform celor mai noi estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), publicate într-o variantă prescurtată a prognozei de iarnă (doar două pagini cu indicatori, față de 28 de pagini de indicatori în variantele din anii anteriori). Același document estimează un PIB de 1.231 miliarde lei în 2021 și de 1.321 miliarde lei în 2022, „Prognoza de iarnă 2020 reafirmă estimările din ediția de toamnă 2019 pentru perioada 2020-2023 și actualizează un număr limitat de indicatori prin prisma datelor publicate pentru anul 2019”, se menționa în comunicatul de presă al instituției.

PIB-ul pentru anul 2018 (bazat pe date semidefinitive furnizate de Institutul Național de Statistică) a fost de 952,4 miliarde lei, înregistrând astfel un plus de 8,18 miliarde lei, față de varianta de iarnă din 2019 și unul de 28,2 miliarde de lei față de prognoza de iarnă din 2018. Surplusul provine însă într-o măsură considerabilă din creșterea prețurilor produselor din economia românească, după cum o arată evoluția deflatorului PIB, care, în prognoza din 2018, era de 2,1% pentru acel an și care a fost de 6,3% pentru același an, conform datelor prezentate în actuala prognoză de iarnă din 2020. Cum creșterea reală a PIB a fost de 4,4% în 2018, față de una planificată de 6,1%, se poate spune că în anul 2018 guvernul de atunci a rezolvat problema creșterii economice (cel puțin într-o măsură destul e importantă) prin umflarea prețurilor produselor și serviciilor din economie, adică prin inflație.

În anul 2019 situația s-a repetat în aceleași coordonate. PIB-ul nominal estimat pentru anul care s-a încheiat în urmă cu două luni și ceva este de 1052,1 miliarde de lei (conform actualei prognoze de iarnă), față de 995,4 miliarde de lei, estimare conținută în prognoza de iarnă a anului 2018, adică un plus de 56,7 miliarde de lei, în condițiile în care creșterea reală a PIB este estimată la 4%, față de 5,7% estimare în prognoza de iarnă din 2018, iar deflatorul PIB este de 6,2%, față de o estimare de 1,9% în prognoza de iarnă din 2018.

Sectorul serviciilor, principalul susținător al creșterii

Prognoza CNSP mai arată că, „la nivel sectorial, se estimează că industria va reveni în a doua parte a anului 2020 astfel încât pe ansamblu creșterea valorii adăugate brute să fie pozitivă. De asemenea, construcțiile totale vor continua să se majoreze, dar cu o intensitate mai mică. În ceea ce privește sectorul terțiar, se mizează pe dezvoltarea serviciilor cu un aport sporit de valoare adăugată.”.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză arată că sectorul serviciilor, în ansamblu, este în continuare principalul susținător al creșterii economice.

„Există și posibilitatea apariției unui risc generat din eventualele efectele asupra agriculturii pe fondul condițiilor meteo nefavorabile din acest an”, avertizează CNSP.

Creșterea economică pe termen mediu se situează la circa 4% anual, formarea brută de capital fix având o dinamică superioară consumului final.

„Estimații” n-au mai venit la lucru

Un alt indicator la care a existat un anume optimism, contrazis însă de evoluția reală a cifrelor, este dinamica numărului mediu de salariați din economie, indicator care a fost ușor revizuit în jos, pe baza evoluției efectivelor de salariați la sfârșitul lunii în cursul anului 2019. Astfel, dacă în prognoza de iarnă a anului 2018 era avut în considerare un număr de 5,138 milioane salariați, și respectiv 5,335 milioane de angajați în 2019, în ultima prognoză de iarnă (din 2020), același indicator era 5,068 milioane de salariați în 2018 (cu 70.000 de persoane mai puțin) și respectiv de 5,154 milioane de angajați în 2019 (cu 181.000 de persoane mai puțin).

Riscuri pentru actuala prognoză

Referitor la apariția unor posibile riscuri asociate prognozei, cele mai semnificative țin de impredictibilitatea mediului economic și politic internațional în această perioadă, consideră CNSP.

„Chiar dacă tensiunile comerciale dintre SUA și China au fost, într-o oarecare măsură, atenuate prin semnarea Fazei I a acordului comercial, apariția și extinderea coronavirusului ar putea avea efecte nefavorabile în ceea ce privește cererea globală. Pe de altă parte, se poate menționa riscul majorării prețului la energie și alte mărfuri fungibile, precum și o volatilitate mai mare a piețelor valutare, ca urmare a decelerării creșterii economiei chineze care influențează cererea globală, precum și din cauza menținerii unui conflict crescut la scară extinsă în Orientul Mijlociu”, se menționează în nota care însoțește prognoza de iarnă din 2020 a CNSP.

Exporturile românești, mai „elastice” decât cele poloneze

O încetinire mai accentuată a cererii globale ar afecta pe lângă exporturile românești, care au dovedit o elasticitate mai ridicată la cererea externă, comparativ cu principalii noștri competitori, Polonia și Ungaria, și fluxurile investiționale către țara noastră. Menționăm și factorii de influență asociați evoluției economiei zonei euro și, îndeosebi, a Germaniei – principalul partener comercial al României – a cărei situație se reflectă atât în zona de cerere agregată prin exporturi, cât și pe zona de producție industrială, acestea fiind puternic corelate (producția industrială autohtonă fiind stimulată printre altele și de exporturi).

O veste bună pentru posibilele riscuri legate de încetinirea exporturilor românești vine însă din Germania, care prin vocea ministrului german al Finanțelor, Olaf Scholz, a anunțat că țara este pregătită să adopte un pachet de stimulente fiscale dacă noul coronavirus va declanșa o criză economică globală. „În cazul în care vom ajunge la o criză majoră în economia globală din cauza efectelor asupra piețelor financiare și a centrelor de producție, dispunem de toate mijloacele pentru a acționa rapid și decisiv. (…) Politica noastră fiscală este construită pe o bază solidă în așa fel încât să putem face față unei crize economice majore utilizând forță majoră”, a spus Schulz, pentru publicația germană Welt am Sonntag.

La rândul său, ministrul german al economiei, Peter Altmaier, a declarat săptămâna trecută că Germania ar putea acorda reduceri de impozite pentru a amortiza efectul negativ al virusului în economie, dacă epidemia se va agrava. ■