Politica, tensiunile ei, deciziile politicienilor și retorica acestora influențează piețele financiare. Un comentariu critic la adresa politicii monetare rostit deunăzi de președintele Donald Trump, care s-a plâns de ritmul prea rapid în care Federal Reserve urcă dobânzile, a reușit să urce randamentele obligațiunilor americane. Deși a spus că nu vede rostul majorării dobânzilor în absența presiunilor inflaționiste, ceea ce, dintr-o perspectivă strict teoretică, pare rezonabil, Trump a adăugat că n-a discutat chestiunea cu președintele Federal Reserve Jerome Powell, deoarece nu vrea să intervină în politica monetară.
Pe continentul european, Italia ignoră avertismentele Comisiei Europene și își menține ambiția de a livra un proiect de buget cu deficit sensibil mai mare decât un optim evaluat de așa manieră încât să nu umfle și așa uriașa sa datorie publică. Evident, randamentele obligațiunilor italiene au urcat, cu alte cuvinte statul italian se împrumută deja mai scump. Un comentariu acuzator la adresa oficialilor Uniunii Europene și a speculatorilor, care ar încerca să zdrobească Italia. Ministrul de Finanțe Giovanni Tria a spus și el că randamentele acestea mari sunt inacceptabile. Dar costurile împrumuturilor Italiei au continuat să urce la cel mai înalt nivel al ultimilor cinci ani, insensibile la frământările politicienilor.
Dacă ne uităm la împrumuturile României constatăm o creștere a costurilor obligațiunilor noastre, ceea ce va avea efecte negative chiar asupra bugetului de anul viitor, care de altfel rămâne un mister.
Prețurile continuă să crească viguros, avem o inflație anuală de 5,03%, insesizabil mai lentă față de luna anterioară, dar peste așteptările inițiale ale băncii centrale. Combustibilii s-au scumpit cu 76%, gazele naturale cu 16,6% și impactul acestor majorări de prețuri se va simți în viitor asupra buzunarelor românilor. De altfel, se va menține o tendință de creștere a cotațiilor petrolului, care în ziua trimiterii revistei noastre la tipar urca la 85 de dolari barilul. Impulsul de scumpire era dat de teama că uraganul Michael ar putea crea probleme în Mexic.
La noi, Consiliul Investitorilor Străini avertiza guvernul că folosirea excesivă a ordonanțelor de urgență afectează mediul de afaceri. „Guvernul își creează sieși, dar și cetățenilor și mediului de afaceri sentimentul greșit că economia se află în fața unor probleme insurmontabile și că în orice clipă trebuie adoptat un act normativ cu celeritate excepțională pentru a îndrepta lucrurile”, arată un comunicat al CIS.
Nu doar abundența de ordonanțe de urgență, care imprimă un caracter de provizorat și incertitudine în mediul de afaceri, sau inflația persistentă sunt problemele momentului. România este criticată și pentru incapacitatea de a folosi banii europeni. Comisara europeană Corina Crețu a avertizat că nu există proiecte românești pentru a folosi miliarde de euro pe care-i avem la dispoziție. O replică bizară a izbit dinspre un europarlamentar: oamenii au ezitări să intre în proiecte europene de teama DNA! Într-adevăr, de-a lungul timpului oamenii de afaceri au reproșat celor care gestionează fondurile europene în România birocrația stufoasă, imposibil de gestionat. Poate că unele documente sunt inutile, sunt reflexul lipsei cronice de încredere în oameni pe care o manifestă birocrația excesivă. Însă o altă cauză a incapacității noastre de a absorbi fonduri europene poate fi căutată și în slaba pregătire a celor vremelnic responsabili cu gestionarea afacerilor statului.
Între timp, spațiul public și-a consumat energia în bătălia ideatică din jurul referendumului pentru redefinirea familiei. Referendumul a eșuat, dar unii politicieni încearcă să transforme criza în avantaj. Toate aceste tensiuni interne din partidele mari ale României trebuie însă privite cu rezervă, deoarece este posibil ca ele să fie provocate de tensiunile și manevrele din culisele listelor pentru alegerile pentru Parlamentul European.
Dar paralel cu referendumul s-a mai desfășurat o bătălie, a luptei politicienilor cu Justiția, ajunsă în faza europeană. Premierul României a fost ținta unor critici privind politicile guvernului și intențiile de a modifica legislația penală, iar răspunsul său a fost rigid și încăpățânat. „Acest guvern pe care îl criticați a dus la o creștere a nivelului de trai. Nu vă face cinste să aduceți politica internă în Parlamentul European. E o lipsă de respect față de poporul român”, a spus Viorica Dăncilă.
Replica a fost necruțătoare: un set de 18 întrebări care să clarifice modificările codurilor penale și de procedură penală transmis de prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Guvernul are câteva zile la dispoziție pentru a prezenta clarificările. Dar în spatele acestui exercițiu de lămurire a chestiunilor periculoase se ascunde pericolul încălcării unor tratate europene. „Noi suntem gardienii tratatelor și ne luăm acest rol în serios”, spunea Timmermans. Cât de serioasă este posibilitatea ca România să fie penalizată de Comisia Europeană în viitor? Din păcate, autoritățile de la București par relaxate, fie și pentru că, nu-i așa, oricum n-aveau proiecte capabile să consume miliardele de euro pe care europenii le oferă gratis românilor.