Povara unui deficit care a finanțat majorări de salarii, pensii și scăderi de taxe

184
4 minute de lectură

Cu doar două luni înainte de începutul anului 2019, autoritățile de la București măresc salariile minime, trimit la Bruxelles un scenariu de gestionare prudentă a finanțelor țării, dar nu au încă nicio schiță de buget pentru anul viitor.

Incertitudinea persistă, amplificată de tensiunile globale, care sugerează că pericolul unei recesiuni globale nu poate fi ignorat. Economia României a încetinit în acest an, în deplin acord cu evoluția economiei globale. Va exista un derapaj al cheltuielilor statului, care ar putea arunca România în capcana exercițiului de deficit bugetar excesiv.

Eșecul politicii fiscale ar avea de plătit o factură uriașă, cât 2% din PIB în acest caz, dar, așa cum spune Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank, nicio țară nu se prăbușește pe loc în exercițiul deficitului excesiv. Drumul e lung, presărat cu proceduri și toată această epopee dă un respiro aparent politicilor populiste.

Dar România are două dezechilibre gemene, deficitul bugetar și cel al contului curent, la rândul lui foarte periculos, pentru că descrie cantitatea de valută care trebuie să iasă rapid din țară. Economia României este vulnerabilă în fața șocurilor externe, cum ar fi o scumpire brutală a petrolului sau o recesiune bruscă a zonei euro.

România și-a umflat enorm factura de salarii în ultimii ani, care, împreună cu cheltuiala pentru pensii, consumă 80% din încasările fiscale ale statului. Rămân foarte puțini bani pentru investiții, iar cheltuielile pentru sănătate, educație și cultură sunt limitate de banii insuficienți ai bugetului. Această uriașă factură rigidă a cheltuielilor cu salariile și pensiile este parțial finanțată din deficitele bugetare din ce în ce mai mari.

În teorie și în practica economiilor sănătoase, deficitele bugetare finanțează investiții, cheltuieli suplimentare, programe de dezvoltare. Tot deficitul bugetar a finanțat și reducerile de taxe, care au fost mai degrabă reflexul unei nevoi de a menține vii așteptările de creșteri salariale. S-a creat astfel un sentiment de siguranță care a impulsionat consumul și avem astăzi cea mai mare inflație din Europa.

Avem însă și cele mai mari dobânzi la credite din Uniunea Europeană, ceea ce, împreună cu majorările succesive ale salariului mediu, stânjenește dezvoltarea firmelor mici și mijlocii. Într-un mediu cu o legislație a muncii volatile, mereu surprinzătoare, afacerile mici și mijlocii au două opțiuni, ambele toxice pentru economie: fie concediază angajați, fie intră în proceduri de faliment.

Un avertisment dur a fost lansat de Asociația Oamenilor de Afaceri (AOAR), care critică politica salarială aplicată în mediul bugetar, fără a ține cont de performanță și, până la urmă, fără a avea ca rezultat îmbunătățirea calității serviciilor prestate populației. AOAR semnalizează și eșecul prognozei oficiale privind evoluția economiei, care a justificat o controversată rectificare bugetară.

„AOAR atrage atenția asupra încetinirii creșterii economice în anul 2018, de cca 4,4% în prezent, fată de nivelul de 5,3% menținut ca premisă chiar la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an. În astfel de condiții, anunțarea devansării creșterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, față de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare”, spun experții AOAR.

Un studiu recent al Coface arată că România are cel mai mare număr de insolvențe, după Ungaria, din clubul european, peste 8.200 de companii declanșând anul trecut procedura de faliment. Chiar dacă economia nu este pândită de un pericol iminent, starea finanțelor țării se poate deteriora rapid.

Un prim semnal de alarmă a fost tras de agenția europeană de evaluare financiară Scope Ratings, care a înnegrit ratingul suveran al României, deoarece consideră că politicile fiscale sunt imprudente, sistemul de colectare a veniturilor statului este cel mai ineficient din UE și datoria publică riscă să se amplifice.

În sine tăierea ratingului este un semnal negativ pe care-l primesc investitorii, care sunt sensibili și față de incertitudinea politică. Piața financiară reacționează însă mult mai rapid și oarecum mai radical, penalizând derapajele.

Statul se împrumută mai scump și mai des. Deși economia este supraîncălzită, deficitele gemene sunt o amenințare pentru moneda națională, iar peisajul global este tensionat, economia României nu va aluneca de una singură în criză, spun experții.

Dar deficitul ei este supradimensionat și s-a mărit deoarece a finanțat, practic, scăderi de taxe, majorări de salarii și pensii speciale.

Deficitul bugetar nu este produsul unor investiții în cercetare-dezvoltare, educație sau sănătate, care să dea substanță creșterii economice viitoare. 

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele