Vladimir Putin nu are planuri de a se retrage. Biata Rusie!

CE CHESTIE convenabilă este un parlament: pe 10 martie, votând o propunere făcută de prima femeie în spațiu (acum, un faimos parlamentar), Duma Rusiei a aprobat un amendament la constituția țării care ar reseta ceasul care interzice oricui să servească mai mult de două mandate ca președinte. Pe cale de consecință, aceasta i-ar permite lui Vladimir Putin, în prezent ineligibil să candideze pentru un nou mandat atunci când actualul îi expiră în 2024, să rămână pentru încă două mandate de șase ani după acea dată, presupunând că poate câștiga încă două alegeri în plus față de cele patru pe care le-a câștigat deja. Atunci, în 2036, el ar avea 83 de ani și ar fi condus Rusia pentru 36 de ani, la fel de mult ca Ivan cel Groaznic. Două dintre cele mai mari puteri militare ale lumii, China și Rusia, au acum ceea ce par a fi președinți-pe-viață. Astfel de lideri arareori se îmbunătățesc cu vârsta.

Rămân de rezolvat niște tehnicități. Curtea Constituțională a Rusiei încă trebuie să decidă dacă schimbările dlui Putin sunt într-adevăr constituționale. Într-un semn de cât de mult a umplut și a îndoit dl Putin instituțiile Rusiei după voia sa, nimeni nu își imaginează că va eșua în a obține ce își dorește, așa cum nimeni nu își imaginează că Valentina Tereskova, care a făcut un mare pas pentru femei pe 16 iunie 1963, acționa de capul ei. Cel de-al treilea obstacol este un „vot al întregului popor” de o legalitate dubioasă asupra noii constituții modificate, pe care dl Putin l-a programat pe 22 aprilie. Acesta este, poate, mai puțin rezolvat, însă oamenii Kremlinului sunt mâini încercate în suprimarea protestelor și castrarea presei. Iar restul schimbărilor constituției sunt proiectate să îi îmbunătățească popularitatea cu rușii cu mentalități tradiționaliste, spre exemplu subliniind că legea rusă trebuie să aibă întâietate față de legile internaționale, că pensiile de stat trebuie să fie protejate de inflație și că nu se vor permite niciodată căsătoriile gay.

Nimic din toate astea nu ar trebui să vină ca o surpriză. Dl Putin și cercul său au produs prea mulți inamici și prea mulți bani pentru el ca să riște să renunțe la putere în mod voluntar. Întrebarea reală este cum și-ar deghiza intenția de a conduce pe viață. Cu altă ocazie, a evitat regula de două mandate preluând postul așa-zis mai puțin puternic de prim-ministru, făcând schimb de slujbe cu pliabilul Dmitri Medvedev, care a servit ca președinte între 2008 și 2012. Dl Medvedev a făcut schimb din nou, conștiincios, permițându-i dlui Putin să revină ca președinte cu ceasul său resetat și cu mandatul prelungit de la patru ani la șase. Dl Medvedev a fost eliminat din funcția de prim-ministru anul acesta, iar Kremlinul pare să fi optat pentru o ocolire chiar mai simplă a regulilor.

Șmecheria presupune că dl Putin va avea contracandidați slabi în 2024 și 2030, cum a avut în 2000, 2004, 2012 și 2018. Este plauzibil? Momentul schimbărilor este de rău augur pentru el. Căderea de săptămâna aceasta a prețului petrolului va răni economia. În ciuda celor 20 de ani la conducere și a unui trend global de a găsi substitute pentru combustibilii fosili, el a eșuat în a face destul pentru a diversifica Rusia spre altceva decât petrol și gaze. Guvernul său a acumulat destule rezerve financiare cât să dureze pentru mulți ani, însă nu pentru totdeauna. Între timp, corupția, adânc înrădăcinată, și o lipsă a competiției au tăiat perspectivele pentru creștere. Acțiunile politice ale dlui Putin – anexarea Crimeei, invadarea estului Ucrainei, amestecul în alegerile altor țări și prezidând peste asasinarea oponenților de pe teritorii străine – au făcut din țara sa un paria, subiect al sancțiunilor care nu dau vreun semn că vor fi relaxate. Substituirea importurilor începând cu 2014 i-a oferit ceva spațiu, însă pentru rușii obișnuiți viața este probabil să devină mai grea.

În scaunul fierbinte până când se răcește

Popularitatea dlui Putin a scăzut de la alegerea sa în 2018, parțial din cauza unei economii slăbite, dar și pentru că a încercat să crească vârsta la care rușii primesc pensia de stat. Această măsură a fost necesară, dar nepopulară, iar el și-a diluat planurile. La alegerile municipale de anul trecut, partidul său, Rusia Unită, a suferit pierderi grele, în special în Moscova, în ciuda eforturilor de a nu lăsa oponenți puternici să candideze. Însă, prin manipularea mass-mediei și legii electorale, el a reușit până acum să prevină ca un challenger să câștige un sprijin larg. Dl Putin a fost reales președinte în 2018 cu un răsunător 77% din voturi, cel mai bun rezultat al sau de până atunci, ajutat de faptul că cel mai popular oponent al său, Alexei Navalny, a fost eliminat din competiție pe baza unor acuzații de fraudă inventate. Niciun despot nu e nemuritor. Însă rușii au motive bune să se îngrijoreze că țarul lor din epoca modernă are un viitor lung pe tron. ■

Acest articol a apărut în secțiunea Lideri a ediției tipărite sub titlul „Vlad cel fără de limite”