Legea pentru modificarea Codului Fiscal ce include în categoria clădirilor și turnurile de susținere a turbinelor eoliene a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută. Aşadar, proprietarii de turbine eoliene vor fi obligați să plătească anual impozit pe turn primăriei localităţii pe raza căreia au amplasate parcurile eoliene, pentru că acest turn este acum considerat clădire. Decizia vine în contextul în care costurile de producție ale energiei regenerabile sunt în scădere, iar prețul energiei electrice a înregistrat creșteri semnificative de la începutul anului. Dacă în urmă cu doi ani, chiar Guvernul a recunoscut că acest bir a fost un eșec și l-a eliminat din 2016, se pune întrebarea: de ce se va aplica „taxa pe stâlp” producătorilor de energie eoliană?

Consilierul ministrului energiei, Niculae Havrileț, a declarat, pentru Reporter Global, că „față de prețul de piață, producătorii de energie eoliană nu vor putea majora prețul”. Investițiile companiilor care activează în domeniul energiei regenerabile ar putea fi însă afectate. „În ultimii ani, costurile de producere a energiei regenerabile au scăzut foarte mult. Dacă impactul financiar la nivelul companiilor din domeniu va fi semnificativ, pot fi afectate investițiile”, a declarat Niculae Havrileț. 

În urmă cu trei ani, mai mulți producători de energie eoliană au dat în judecată Ministerul Finanțelor și au câștigat în primă instanță, procesul având ca obiect tocmai „taxa pe stâlp” pe care producătorii de energie eoliană trebuiau să o achite primăriilor. „Taxa pe stâlp” a fost instituită la începutul anului 2014. Având în vedere efectele asupra agenților economici, în toamna aceluiași an se discuta deja despre posibilitatea modificării „taxei pe stâlp”, în sensul reducerii cotei de la 1,5% la 1% începând din 2015. Specialiştii apreciau că este necesară şi reevaluarea bazei de impunere şi aplicarea impozitului la valoarea contabilă netă, şi nu cea brută. La acea vreme au existat discuţii și cu privire la posibilitatea exceptării anumitor tipuri de construcţii de la plata acestei taxe, urmând ca veniturile colectate să se ducă la bugetul autorităţilor locale.

Efecte toxice pentru economie

Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de „taxa pe stâlp”, având în vedere că acestea dețin construcții speciale cu valoarea foarte mare. Consultanţii fiscali au arătat că, în cele din urmă, costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate. Prin urmare, se estima că economia va fi afectată prin nerealizarea unor investiţii. Reglementatorul pieţei de energie (ANRE) a anunțat la momentul introducerii „taxei pe stâlp” că recunoaşte în tarifele reglementate ale energiei electrice, începând cu 1 iulie 2014, această taxă achitată de companiile energetice. Marian Cernat, director în cadrul ANRE la acea dată, explica: „Nu ştim deocamdată care va fi impactul la consumatorul final, pentru că avem mai multe elemente pe care trebuie să le luăm în calcul. Pot să spun că energia livrată consumatorilor casnici pe piaţa reglementată provine de la Nuclearelectrica şi Hidroelectrrica. În cazul Hidroelectrica, este vorba despre o majorare de 10,5 lei/MWh, iar la Nuclearelectrica – de 8,3 lei/MWh. La 1 iulie vom recunoaşte jumătate din costurile cu această taxă pe construcţii speciale, care a fost achitată deja de companii pe 26 mai”.

Guvernul a recunoscut că este un eșec

Din cauza efectelor majore pe care le-a avut, „taxa pe stâlp” a fost eliminată pentru construcțiile speciale din agricultură, începând cu 1 ianuarie 2016, după cererile insistente ale organizațiilor profesionale din domeniul agricol. După cum preciza la vremea respectivă Federația Pro Agro, înainte de eliminarea taxei, o investiţie de 1 milion de euro presupunea achitarea taxei pe construcţii speciale de 1% din valoarea investiţiei, pe întreg parcursul implementării proiectului, respectiv 10 ani, ajungându-se la o cheltuială suplimentară de 100.000 de euro, neatractivă pentru investiţiile din sectorul agroalimentar. „Taxa pe stâlp” a fost o lovitură data agriculturii românești, obligând fermierii să achite impozite inclusiv pe garduri, hale pentru adăpostirea utilajelor sau adăpostul animalelor. Sumele se calculau ca procent din valoarea investiției. Inițial, autoritățile au propus ca taxa să fie eliminată complet din 2016, însă în momentul în care președintele Klaus Iohannis a retrimis Codul Fiscal în Parlament spre reexaminare, s-a decis menținerea în vigoare până la 1 ianuarie 2017, cu excepția construcțiilor din agricultură.

Eventualele excepţii de la „taxa pe stâlp” au fost subiect de dispută între ministrul finanţelor Ioana Petrescu şi ministrul delegat pentru energie Răzvan Nicolescu. Ioana Petrescu spunea că taxa nu va fi aplicată pentru sondele petroliere din Marea Neagră, întrucât acestea sunt localizate în afara teritoriului României şi a apelor teritoriale. Declaraţia a venit după ce Răzvan Nicolescu a arătat că lui nu îi plac excepţiile – cu referire la faptul că sondele din Marea Neagră vor fi exceptate de la plata taxei. Instituirea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ important asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat. Declinul puternic al investiţiilor publice, precum şi ajustarea cheltuielilor de investiţii ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp”, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei, care a revenit în primul semestru în „recesiune tehnică”. Nevoit chiar Guvernul să recunoască faptul că a fost un eșec, „taxa pe stâlp” a fost eliminată în anul 2016.