PSD și lupta de gherilă

14
7 minute de lectură
Foto: Agerpres

„Și vă mai spun un lucru, stimați colegi: să nu subestimați Partidul Social Democrat! Să nu credeți că ne vom opri vreodată, de la putere sau din opoziție, să luptăm contra voastră[…]. Vă îndemn să vă imaginați scenariul alegerilor de anul viitor cu PSD în opoziție și cu voi, alianța amatorilor, la guvernare. Ați mai fost zdrobiți, știți cum e.” În octombrie anul trecut, în ultima ei zi de prim-ministru, Viorica Dăncilă brava cu acest discurs la o moțiune de cenzură al cărei deznodământ îl știa prea bine… sau cel puțin ar fi trebuit să îl știe. Culmea e că cine l-a scris nu e foarte departe de adevărul acestor zile.

După ce a pierdut puterea, PSD a trebuit să se regrupeze rapid, iar degringolada a durat puțin, căci Marcel Ciolacu era pregătit. Și acum, în perspectiva congresului, care va alege într-o lună conducerea partidului, pare și mai pregătit.

Având avantajul unui număr consistent de parlamentari, PSD duce, practic, un război de gherilă cu guvernul minoritar PNL. Prima lovitură cu adevărat răsunătoare a fost propunerea dublării alocației pentru copii. Liberalii au intrat într-un șah etern. Degeaba declara Ludovic Orban că guvernul nu își permite să facă o gaură și mai mare în vistierie decât a moștenit și făcea apel la parlamentari să nu mai voteze într-o veselie măsuri fără acoperire. Nici măcar propriii parlamentari nu au avut curajul să se opună tăvălugului. Ce-i drept, să ieși în an electoral, când tocmai ai ajuns la guvernare, și să spui că nu dublezi alocațiile este o misiune aproape sinucigașă.

Cam din aceeași categorie este recenta declarație a PSD că vrea sesiune extraordinară pentru desființarea pensiilor speciale pentru a face rost de bani pentru dublarea alocațiilor. PSD a intrat în faza haiduciei responsabile. Ia de la bogați și dă la săraci, propune și găsește soluții, se comportă întrucâtva ca un partid la putere. De fapt, social-democrații ar vrea cu această propunere să împuște doi iepuri deodată. Pe lângă problema alocațiilor, ar încerca să tragă turta pe spuza lui și să confiște cu tot cu lauri o temă de campanie a liberalilor: desființarea pensiilor speciale. Dacă vor reuși sau nu, asta depinde de abilitatea guvernului în materie de strategie politică și, mai ales, de comunicare.

Următoarea direcție de acțiune a social-democraților pare să fie chestiunea alegerilor anticipate. Aici, deja s-au poziționat din nou ca partid responsabil, care nu vrea să folosească un exercițiu electoral de amorul artei. Sigur, nu spune că anticipatele sunt pentru partid un pericol teribil în acest moment. PNL încă nu s-a erodat, umbra Vioricăi Dăncilă nu a dispărut din memoria publică, Marcel Ciolacu nu are încă un profil suficient conturat în mentalul electoral, iar cifrele din sondaje nu dau încă motive să ajungă la testul urnelor pentru parlamentare. Prin urmare, social-democrații încearcă să convingă că se opun anticipatelor din rațiuni de responsabilitate politică. Exact aceleași rațiuni pentru care și liberalii vor să convingă că… doresc anticipate. „De ce să forțăm niște alegeri anticipate, când anul acesta avem alegeri la termen? Pentru că ni se pare nouă că stăm mai bine în sondaje? Este un abuz democratic”, declară președintele PSD, Marcel Ciolacu. Liderul social-democraților e convins că nici nu vor fi alegeri parlamentare înainte de termen. Matematica parlamentară îi dă momentan dreptate, dar nu se știe niciodată. Cert este că, pentru Ciolacu, declanșarea alegerilor anticipate ar fi cumva un eșec personal, de rău augur pentru poziția pentru care se pregătește în fruntea partidului. La congres – și nu numai – are nevoie de sprijinul parlamentarilor partidului, care să respire liniștiți că își vor termina mandatele la termen, mai ales că unii nu au certitudinea că vor mai prinde curând încă unul. În plus, miza lui Ciolacu este un rezultat la parlamentare care să îl valideze ca lider, ceea ce e greu de crezut că ar putea veni la un scrutin în mai-iunie.

În lupta de gherilă a PSD cu actualul guvern a mai apărut o pistă pe care social-democrații o lustruiesc cu grijă: neînțelegerile dintre Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis. Tot mai mulți lideri ai partidului prezintă scenarii apocaliptice despre divergențele dintre cei doi. De aici și până la imaginea unei puteri incoerente, frământate de lupte interne, nu este decât un pas, pe care PSD-ul îl pregătește încet-încet.

PSD-ul are, așadar, încă, suficiente pârghii, parlamentare în special, de a pune bețe în roate unui PNL care guvernează minoritar în an dublu electoral. Și dacă PSD e opoziție, și USR e cumva la putere, dar în opoziție, iar liberalii trebuie să facă față unei hărțuieli nu tocmai ușor de dus.

Dar dincolo de poziționarea față de liberali, social-democrații trebuie să își deretice în propria ogradă. Marcel Ciolacu nu pare să aibă în acest moment un contracandidat serios la funcția de președinte al partidului. Defilează peste tot cu Paul Stănescu, îi face promisiuni Gabrielei Firea și, în general, e prietenos cu toată lumea din partid. Neconflictual, dar altfel. Lider de filială județeană importantă, Marcel Ciolacu vrea reformă în partid, cu deschidere pentru cei din teritoriu: „Reorganizarea partidului trebuie să pornească de la niște modificări statutare, cum este aceasta: Comitetul Executiv să fie un for mai larg, în care să fie și aleșii locali (…). Dacă nu schimbăm, dacă nu pornim această restructurare a partidului, dacă nu modificăm felul de a ne alege la congres și percepția de bătaie pe funcții să fie depășită de acest partid, nu avem nicio șansă” .Mai mult, lasă poarta larg deschisă pentru aproape toți cei prigoniți de Liviu Dragnea. Mihai Tudose, mai vechiul său prieten, a și intrat pe poartă. Marcel Ciolacu îl așteaptă și pe Sorin Grindeanu. Nu și pe Victor Ponta. Dacă în privința acestuia Marcel Ciolacu e hotărât ca, atâta vreme cât e în fruntea PSD, să nu îi permită revenirea în partid – mai ales că Ponta nici nu spune că are vreo intenție în acest sens – vehiculează totuși o variantă de colaborare. Liderul PSD are în plan o coagulare a stângii, adică la o formulă de colaborare cu Pro România și ALDE. Deocamdată sunt doar tatonări, dar nici nu a apărut motivul palpabil care să coalizeze o asemenea formulă. Întrebat despre o eventuală moțiune de cenzură, mai ales în caz de angajare a răspunderii pe votul primarilor în două tururi, Ciolacu a răspuns ca Viorica Dăncilă acum trei luni: „Nu subestimați capacitatea de negociere a mea și a colegilor mei!”.

Și ca să fie clar în ce direcție o ia noul PSD, conducerea interimară a decis să înștiințeze forurile europene, de la Bruxelles la Comisia de la Veneția, despre ceea ce social-democrații numesc abuzurile actualei puteri în materie de schimbare a legislației electorale. Că fac exact ce reproșau anul trecut – e drept, sub altă conducere – liberalilor, e altă poveste… ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele