Legenda spune că, pe când Vlad Filat era premier al Republicii Moldova (2009-2013), țara ar fi ratat o șansă istorică de a primi cu adevărat o perspectivă de aderare la Uniunea Europeană.

Pe vremea aceea, Moldova era considerată fruntașa Parteneriatului Estic, se adoptau reforme promițătoare și – se spune în mediile politice de la Chișinău – marile cancelarii europene luaseră în serios ideea unui accept politic la o eventuală depunere a unei cereri formale de aderare. Germania ar fi fost principalul susținător, iar Berlinul ar fi promis să convingă Parisul să renunțe la reticențe.

Exista însă o condiție: Vladimir Plahotniuc, considerat încă de pe atunci stăpânul informal al țării și cel care trăgea sforile politice, ar fi trebuit să părăsească țara. Acest lucru nu s-a întâmplat și despre perspectiva europeană a Republicii Moldova nu s-a mai scos o vorbă.

Și nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar, între timp, Vlad Filat a ajuns în teribilul Penitenciar numărul 13 din Chișinău, fiind deocamdată singurul condamnat definitiv pentru furtul miliardului de dolari din trei bănci moldovenești, în toamna anului 2014. Nouă ani și jumătate ar trebui să stea Filat în spatele gratiilor. Deocamdată, a ispășit aproape patru.

Un alt lider politic important din Republica Moldova, Ilan Șor, președinte al partidului ce-i poartă numele (!) și primar la Orhei, a fost și el condamnat la șapte ani în primă instanță, fiind considerat chiar principalul beneficiar al sumei. Recursul a tot fost amânat, între timp Șor a dobândit imunitate parlamentară, la alegerile din februarie, dar acum și despre el se spune că ar fi părăsit țara.

Mesaj din depărtări

Vineri, 14 iunie, Partidul Democrat, al lui Plahotniuc, a anunțat că se retrage de la guvernare, punând astfel capăt crizei constituționale, care transformase țara într-una cu două guverne ce-și disputau legitimitatea. În aceeași zi, presa de la Chișinău vorbea despre două misterioase avioane private care decolaseră de pe principalul aeroport al țării.

Ulterior, Plahotniuc a confirmat că a părăsit Republica Moldova, printr-un mesaj transmis pe rețelele de socializare. 

„Decizia de a ne retrage de la guvernare și a merge în Opoziție înseamnă o nouă etapă pentru PDM, una care ne va permite să putem lucra mai mult asupra modului nostru de a face politică, să lăsăm într-o parte ceea ce nu a funcționat bine și să venim cu noi idei și acțiuni (…). Familia mea are nevoie mai mult ca oricând să fiu lângă ea și eu voi sta cât este necesar, pentru ca să treacă cu bine peste aceste momente și să se simtă în siguranță. Este dreptul meu să iau toate măsurile pentru a mă proteja și a-mi proteja familia sau oamenii apropiați, așa cum cred că e mai bine pentru ei. În această perioadă, Moldova nu este o țară sigură, iar asta nu din cauza posibilelor dosare inventate de oponenți, dar din cauza unora care își doresc să o preia cu forța”, a scris Plahotniuc.

Despre Ilan Șor, presa moldovenească a scris de asemenea că ar fi plecat din Moldova pe calea aerului și ar fi fost văzut pe Aeroportul Șeremetievo din Moscova.

Președintele pro-rus Igor Dodon a confirmat că Plahotniuc și Șor au părăsit Moldova, în timp ce Moscova a anunțat că guvernul rus l-a dat în urmărire pe șeful Partidului Democrat.

Acum, dacă Plahotniuc tot a șters-o, are șanse Republica Moldova să reia drumul întrerupt în timpul guvernului Filat? Numai naivii ar putea crede asta.

Și dacă Plahotniuc nu a plecat?

Este varianta pe care Andrei Năstase, ministru de interne în guvernul Maia Sandu, a susținut-o marți, de la tribuna parlamentului de la Chișinău. El a afirmat că, potrivit informațiilor deținute de Ministerul de Interne din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor n-ar fi părăsit țara. Năstase a precizat că urmează să fie făcute investigații suplimentare, împreună cu autoritățile din Ucraina, pentru a stabili dacă nu cumva Șor și Plahotniuc ar fi ieșit, totuși, prin regiunea transnistreană. Mai există însă o posibilitate de a ieși din Moldova, a mai spus Năstase, citat de presa de la Chișinău. „Pe Aeroportul din Chișinău s-ar fi creat un coridor special pentru bandiți, prin care Plahotniuc și Șor au trecut în permanență cu bani și bunuri de valoare mare. Fac apel către toate instituțiile statului să trimită de urgență actele judecătorești prin care lui Șor i s-au aplicat interdicții de părăsire a țării”, a declarat Andrei Năstase. Despre Plahotniuc, presa de la București a scris în mai multe rânduri că ar deține și pașaport românesc, pe numele Vladimir Ulinici, după numele mamei sale dinaintea căsătoriei.

Moștenirea și posibilii moștenitori

Să privim doar la haosul instituțional: Curtea Constituțională, mai întâi, a declarat ilegal guvernul Maia Sandu, apoi și-a retractat propriile decizii. Asta n-ar trebui să ne mire decât dacă am face greșeala să judecăm instituțiile Republicii Moldova după standardele – atâtea câte sunt – ale României. Nu este cazul.

Problema Republicii Moldova este în primul rând construcția instituțională. Pur și simplu, instituțiile statului au fost confiscate și subordonate voinței unei singure persoane, Vlad Plahotniuc. Deciziile se luau de către acesta, eventual într-un grup restrâns de apropiați, și apoi erau trecute, formal, prin circuitul instituțional, pentru a căpăta acoperirea legală.

Și când spunem instituții, ne referim la tot: de la administrație publică la majoritatea parlamentară, de la autorități la instanțe și Curtea Constituțională. Așa a fost posibil, de exemplu, ca justiția să invalideze alegerile din vara trecută, pentru postul de primar al Municipiului Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.

Centrul Național Anticorupție, o instituție construită, chipurile, după DNA-ul românesc, nu e deloc ce pare a fi. A fost (este?) controlată de Plahotniuc și nimeni în Republica Moldova nu-și imaginează că-și alege țintele și instrumentează dosarele în mod independent. Vânatul său cel mai de preț este Vlad Filat, dar, din nou, nimeni nu crede că acesta ar fi singurul responsabil în povestea miliardului subtilizat din bănci.

Întrebarea este dacă alianța dintre pro-europeni și pro-ruși ar putea favoriza construcția instituțională a țării. Și nu este vorba despre ocuparea posturilor, ci despre felul în care instituțiile chiar ar putea fi făcute să funcționeze.

În mesajul său, Plahotniuc i-a lăsat pe oamenii săi să înțeleagă că trebuie să reziste, pentru că ziua revenirii va sosi. Vor încerca acești oameni o rezistență din interior? Se vor pune la dispoziția noii puteri? Dar a cărei părți, cea pro-europeană sau pro-rusă?

Apoi, în afară de furtul miliardului, trebuie spus că prin băncile din Republica Moldova au trecut, probabil fictiv, peste 20 de miliarde de dolari, în cadrul uriașei operațiuni de spălare numită Afacerea Laundromat. Sunt doar o parte din trilionul de dolari care a făcut obiectul uriașei operațiuni, despre care se crede că a fost controlată de Kremlin. Se crede că o mare parte din acești bani s-a folosit pentru a finanța campaniile de dezinformare și subminare a democrației în Occident.

Liderii pro-europeni promit că vor face lumină în privința marilor tunuri financiare, dar rămâne de văzut și ce vor zice pro-rușii, despre asta.

Apoi, ce se va întâmpla cu imperiul media ridicat de Plahotniuc? În Republica Moldova – unde nu există un sistem transparent de verificare a proprietății asupra instituțiilor media – se spune că Plahotniuc controla (controlează?) circa două treimi din piața media și de publicitate. Unele canale tv controlate de Plahotniuc preiau televiziuni rusești, ale căror filme și programe de divertisment (încărcate, desigur, de propagandă) sunt foarte populare printre moldoveni. Și nimeni nu știe în mâinile cui ar putea ajunge acum.