Radiografia unei dinamici cu final imprevizibil

Scorul politic al momentului

25
8 minute de lectură

2020 este al doilea an electoral consecutiv. Pe cât de previzibil la prezidențiale (e drept, nu și la europarlamentare) s-a dovedit 2019, pe atât de tumultos și cu multe semne de întrebare se configurează încă de la început 2020. Jocul uite anticipatele, nu-s anticipatele este în toi și e greu de prevăzut încotro va duce.

Foto: Bogdan Cristel

Partidele, mari sau mici, sunt toate cu arma la picior, doar că nu se știe exact când se va porni bătălia pentru parlamentare. Că localele e cam clar, le vom avea în iunie. În această mare de incertitudini și aproximări au apărut două sondaje, CURS și IMAS. Desigur, intențiile de vot pe care le măsoară sunt pe termen scurt, dar e interesant să le punem în oglindă cu ce a fost până acum ca scor electoral.

Potrivit sondajului CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, lucrurile ar sta cam așa: doar cinci partide ar intra în Parlament, liberalii ar avea 37%, social-democrații 26, Alianța 2020 USR-PLUS – 14%, Pro România 6%, iar UDMR 5%. Restul partidelor ar afișa scoruri insuficiente pentru calificarea în Parlament.

Pe de altă parte, sondajul IMAS, la comanda Europa FM, arată puțin diferit: trei partide ar obține voturi suficiente pentru a intra într-un parlament dominat aproape autoritar de un PNL cu un scor de 47,4%. PSD ar obține 20,6%, USR 12,4%, iar restul partidelor ar rata intrarea în Parlament.

Să ne reamintim însă și de la ce am plecat în 2019. La europarlamentare, cuplate cu referendumul pe chestiuni de justiție, PNL a obținut 27 la sută din voturi, PSD 22,5%, Alianța USR-PLUS 22,4%, Pro România 6,6%, PMP 5,7%, UDMR 5,4%, iar ALDE 4 procente. La prezidențiale, în primul tur, Klaus Iohannis și liberalii au avut  37,82% Viorica Dăncilă și PSD- 22,26% , Dan Barna și USR-PLUS- 15,02% ,Mircea Diaconu și fantomatica Alianță ALDE-Pro România – 8,85, Theodor Paleologu și PMP- 5,72%, iar Hunor Kelemen și UDMR-  3,87%

Ascensiunea liberală

Așadar, liberalii au confirmat cu fiecare scrutin ascensiunea, datorată propriei mobilizări, locomotiva Klaus Iohannis, dar și Partidului Social-Democrat, cu contribuția decisivă a lui Liviu Dragnea și a Vioricăi Dăncilă. Căci vorbim despre două prototipuri de lideri politici pe care românii i-au respins în 2019. După succesul fulminant de la europarlamentare, liberalii au confirmat fără probleme la prezidențiale și sunt acum la guvernare, chiar dacă nu în totalitate la putere, măcar dacă ținem cont de situația din parlament. Se împlinesc zilele acestea 4 luni de guvernare PNL.

„Suntem după, eu aș categorisi-o, aproape o minune. Șapte formațiuni politice, cu un număr redus de parlamentari, au reușit să se unească și să pună capăt unei guvernări, care a făcut cu adevărat rău României. A doua minune este învestirea acestui Guvern și chiar e o minune. Gândiți-vă că în Parlament, PNL, care este partidul care și-a asumat răspunderea guvernării, deține cam 20% și cu toate astea astăzi am obținut votul de învestitură”. Cu  aceste cuvinte își începea Ludovic Orban mandatul de prim-ministru după ce depunea jurământul la Palatul Cotroceni pe 4 noiembrie 2019. Minunea merge mai departe, în felul ei. Sondajele CURS și IMAS îi dau speranțe. Erodarea specifică partidelor la putere, reiese din sondaje, nu s-a produs. Ba, mai mult, aerul diferit întrucâtva de cel al guvernului PSD le face bine, deocamdată cel puțin românilor și iată că liberalii sunt creditați în continuare. Dacă potrivit CURS sunt staționari în comparație cu prezidențialele, IMAS-ul ni-i arată cu o creștere de-a dreptul spectaculoasă pentru un partid aflat chiar și la începutul guvernării. E o poziție de pe care PNL ar trebui să atace cu maximum de curaj orice scrutin. Ce-i drept, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

PSD, fragil dar pe linia de plutire

Pe de altă parte, social-democrații sunt, în linii mari, constanți sau, dacă e să ne luăm după CURS, într-o ușoară, extrem de fragilă revenire, după IMAS într-o la fel de ușoară și fragilă coborâre. O conducere – chiar și interimară – nouă, cu un discurs sensibil schimbat în punctele esențiale, o atitudine mai puțin agresivă în raport cu interlocutorii, oricare ar fi aceia, toate acestea par să mențină PSD-ul în opoziție, dar pe linia de plutire. E aproape un deliciu să observi cum deputatul PSD, Daniel Suciu, înfiera de la tribuna parlamentului, citind moțiunea de cenzură: „Decizia de a modifica legislația electorală cu patru luni înainte de alegeri aruncă România la marginea Europei. Când o decizie politică calcă în picioare un principiu fundamental al democrației, drumul duce spre est, nu spre vest”. Da, este același Daniel Suciu promovat de Liviu Dragnea în funcții importante în guvern și partid pe vremea când PSD-ul era în război pe față cu Uniunea Europeană, care voia răul României, pentru că o concura la frumusețea satelor și la gustul roșiei. E greu însă de prevăzut cât, dacă și cum va crește PSD în opoziție. Cert  este că potrivit ambelor sondaje este așezat confortabil acolo, pe locul doi, la o distanță apreciabilă de cea care părea revelația lui 2019 și mai mult decât atât, Alianța USR-PLUS.

USR-PLUS, constant dezamăgitor

Alianța lui Dan Barna și Dacian Cioloș a fost cu adevărat minunea europarlamentarelor, dar o minune care n-a ținut decât trei zile. Prezidențialele le-au tăiat aripile, a urmat tăvălugul frământărilor interne, acomodarea cu viața de partid, care trebuie să facă față provocărilor electorale și USR-PLUS a coborât vizibil. E tot acolo, pe locul trei, dar cifrele spun mult. De la 22,4 procente la europarlamentare, la 15 la prezidențiale, sondajele arată că USR-PLUS nu și-a revenit. E cotată undeva între 12-15 la sută din intențiile de vot, iar cel puţin deocamdată are o voce încă răgușită, în condițiile în care PNL și PSD iau caimacul dezbaterii politice. Sigur, cei de la USR și PLUS au relansat ideea fuziunii, joacă rolul de partid cerebral și grijuliu cu soarta dreptei, dar încă această strategie nu pare să dea roade.

Partidele mici, sub presiune

Foto: Bogdan Cristel

În schimb, avem, potrivit sondajelor citate, o întreagă degringoladă a partidelor mici, care luptă pentru supraviețuire. Cele mai mari șanse, dar și acelea la limită, par să le aibă Pro România și UDMR. Ambele formațiuni au însă problemele lor. Pro România înseamnă, practic, Victor Ponta, care încearcă să tragă după el un partid din care a rămas prea puțin față de elanul cu care pornise. UDMR se vede nevoită să facă față concurenței rezultate din unirea a două partide etice mai mici.

ALDE sau PMP sunt creditate în acest moment cu zero șanse de a trece pragul electoral, așa încât capitalul lor s-ar putea răspândi, firav cum este, în alte zone.

Desigur, e vorba de o radiografie de moment, pe baza unor sondaje cu o marjă de eroare. Este, totuși, importantă dinamica principalelor forțe politice românești în cel de-al doilea an electoral consecutiv, în care au loc cele două mari tipuri de alegeri, care pot consolida sau spulbera un partid: localele și parlamentarele. ■

Sondajul IMAS: alegeri cu trei învingători

PNL – 47,4%

PSD – 20,6%

USR – 12,4%

UDMR – 4,7%

Pro România – 3,8%

PLUS – 3,4%

ALDE – 3,2%

PMP – 1,8%

Sondajul CURS, mai optimist

PNL – 37%

PSD – 26%

Alianța 2020 USR-PLUS – 14%

Pro Romania – 6%

UDMR – 5%

ALDE – 4%

PMP – 4%

PER – 3%

Altul – 1%

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele