2020 va testa credibilitatea politicului în chestiunea bugetară. Ajustarea macro nu înseamnă neapărat robustețe bugetară pentru că dacă rămânem în continuare cu venituri fiscale mici suntem vulnerabili.
Realizarea unui deficit bugetar de 3,6% din PIB în 2020 ar fi o adevărată performanță, susținea Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul unei întâlniri cu presa organizată de Piața Financiară, la Predeal. „Nu poți discuta de bugetul anului 2020, fără a discuta de bugetul anului 2021. Trebuie să judecăm bugetul 2020, pornind de la bugetul 2021. Ar fi grozav să reușim să ne apropiem de 3% deficit în 2020, dar colegii mei și cu mine considerăm că este o țintă foarte ambițioasă”, spune el.
O mare problemă nerezolvată
„Trebuie să evităm să repetăm ceea ce s-a întâmplat în 2008, adică să ne întindem mai mult decât ne e plapuma. 2020 va testa credibilitatea politicului în chestiunea bugetară. Ajustarea macro nu înseamnă neapărat robustețe bugetară pentru că dacă rămânem în continuare cu venituri fiscale mici suntem vulnerabili”, completa președintele Consiliului Fiscal. El consideră că bugetul rămâne o mare problemă nerezolvată și că o eșalonare pe 4 ani a creșterii cu 40% a punctului de pensie ar putea fi o soluție de compromis. Deficitul în 2020 ar fi astfel de 4-4,1% din PIB și de 4,2% în 2021. Cu alte măsuri ne-am putea apropia de ținta de 3,6% în 2020. De asemenea, acesta crede că ar trebui avut în vedere și faptul că recalcularea pensiilor din 2022 ar adăuga încă un punct procentual din PIB la deficitul bugetar. Deci ar fi nevoie de alte măsuri compensatorii necesare.
„Există o dezbatere inițiată de curând de Uniunea Europeană privind simplificarea și atenuarea prociclicității regulilor fiscale. Se vorbește de un nou activism fiscal. Dar acestea, în opinia mea sunt irelevante pentru noi, dată fiind dimensiunea deficitelor și faptul că leul nu este monedă de rezervă, precum euro sau dolarul”, arăta președintele Consiliului Fiscal.
Trebuie să creștem veniturile fiscale
Acesta mai explica și faptul că „Nu poți realiza o consolidare bugetară prea bruscă, pentru că economia poate intra în recesiune. Teza că nu poți mări colectarea veniturilor fiscale este incorectă. Au reușit Bulgaria și Polonia. Noi ce avem să nu reușim? Trebuie să realizăm o creștere a veniturilor fiscale de 2-3% din PIB în 2-3 ani. Am finanța astfel mai bine educația, sănătatea, infrastructura. Am putea realiza politici industriale de care avem nevoie. Cei care susțin că nu avem nevoie de politici industriale sunt de pe altă planetă. Am avut o politică industrială, stimularea IT-ului.”.
De asemenea, Daniel Dăianu consideră că o corecție prin inflație ar fi periculoasă. „Am risca pierderea încrederii în leu și destabilizarea economiei. Se poate gândi și așa: „Stimulăm inflația și prin erodarea prin inflație facem corecție”. „Domnule, e o nebunie. Ei nu-și dau seama. Economia României nu este economia Cehiei unde încrederea în moneda națională este foarte mare. Cehia este o altă Elveție. Noi ne-am juca cu focul. Politica monetară nu poate compensa un derapaj bugetar major”, explica Dăianu.
Tinerii nu mai au răbdare
În plus, Daniel Dăianu avertiza că dacă România ar mai repeta o criză precum cea din 2008, pe care ne-am provocat-o singuri, ne-am confrunta cu un exod de capital uman.
„Eu cred că dacă mai trecem printr-o criză ne vom confrunta cu un exod accentuat de oameni. Tinerii nu mai au răbdare. Nu mai au răbdare nici bătrânii care spun: «Vrem să trăim mai bine». Tinerii vor spune: «Domnule, eu vreau să trăiesc mai bine și nu-s obligat să trăiesc în România lui Ceaușescu. Pot să mă duc să trăiesc în alt stat membru». Vedeți ce implicații? Nu numai consolidare bugetară și cu asta basta. Consecințele pot fi dramatice”, afirmă el.
Președintele Consiliului Fiscal se plângea și de relația cu guvernul din anumite perioade. „Dacă documentele îți vin cu 24 de ore înaintea intrării în vigoare nu se mai poate vorbi de o iterație și despre posibilitatea ca un guvern să țină cont de respectiva opinie. Ajungem în teritoriul formei fără fond. Trăim vremuri dominate de populism, demagogie și extremism politic. Unele Consilii Fiscale au prerogative considerabil mai extinse decât în România; au alură de institute de cercetare, fac prognoze și studii utilizate de guvern.” ■