Republica Moldova, între realitatea economiei și cifrele macroeconomice

308
4 minute de lectură

Ultima oară când am ajuns la Chișinău, anul trecut, s-a întâmplat să ne aștepte la aeroport un prieten al unui coleg din grupul cu care venisem. Am plecat spre oraș și „ghidul” nostru de ocazie a ținut să ne precizeze că drumul pe care tocmai rulam fusese asfaltat în urmă cu câțiva ani, atunci când cancelarul german Angela Merkel a venit în capitala Republicii Moldova. Voia să ne spună că, probabil, dacă doamna Merkel nu ar fi ajuns în capitala Moldovei, șoseaua ar fi fost până astăzi plină de gropi.


Chișinăul este un oraș paradoxal chiar și pentru un român sosit într-o vizită de câteva zile. Principala dilemă este cum poate trăi un cetățean moldovean cu prețuri apropiate de România și cu un salariu de câteva ori mai mic. Într-adevăr, o plimbare pe bulevardul Ștefan cel Mare și un dejun în rusticele cantine din centrul Chișinăului ne arată că prețurile sunt aproape de cele din capitala României. Venitul mediu, în schimb, era anul trecut de 2.383 de lei moldovenești, ceea ce înseamnă aproximativ 600 de lei, adică 125 de euro. Salariul mediu brut ajunge la 6.923 de lei moldovenești, adică 1.775 de lei.

Cifre înșelătoare de ocupare și șomaj

În același timp, în anul 2018, în Republica Moldova, rata de ocupare a crescut la 42% (cel mai mare nivel din 2008), iar rata șomajului a scăzut la 3% (cea mai mică rată din anul 1993).

Cifrele, ca și în alte cazuri, pot fi înșelătoare. În sensul că emigrația masivă

are un rol în distorsionarea cifrelor privind forța de muncă. Interesant este că în Chișinău, în centrul orașului, pe câteva străduțe, în fiecare zi, câteva zeci de cetățeni expun la vânzare o marfă nedefinită, produsă fie în Turcia, fie în China. Peisajul seamănă cu talciocurile ad-hoc din București, din anii ‘90.

Efectul emigrației masive din Republica Moldova se regăsește în remiterile de valută în țară. Statisticile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) arată o creștere a transferurilor de bani din afara țării, în aprilie, cu 2,6% față de luna martie, la 104,6 milioane de dolari (cea mai mare valoare din octombrie 2018). În ianuarie-aprilie 2019, remiterile s-au diminuat cu 3,8%, față de anul precedent, la 381,5 milioane de dolari.

În ultimul an, prețurile au crescut.

O inflație aproape de cea din România

În aprilie, inflația anuală a accelerat la 3,2% (cel mai mare nivel din aprilie 2018), pe fondul majorării prețurilor la bunuri alimentare (cu 4,5%, cel mai ridicat ritm din septembrie). Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat prognoza pentru dinamica medie anuală a prețurilor de consum cu 0,2 puncte procentuale, la 5,1%, în 2019. Totodată, banca centrală a menținut în luna aprilie dobânda de referință la 6,5%.

Fără îndoială, dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar plutește și acum asupra economiei de peste Prut. Dar statisticile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) indică o ameliorare a performanței sectorului bancar în primul trimestru al anului: activele totale au urcat cu 2,3%, la 82,9 miliarde de lei moldovenești, rata creditelor neperformante s-a diminuat cu 4,7 puncte procentuale, la 11,5%, iar profitul net s-a majorat cu 28%, la 526,7 milioane de lei moldovenești.

Datele statistice indică majorarea exporturilor de mărfuri, în primul trimestru, cu 8,1%, la 733 de milioane de dolari. Importurile de bunuri au urcat cu 2,9%, la 1,4 miliarde de dolari, în primele trei luni ale anului. Prin urmare, deficitul balanței comerciale s-a ajustat cu 2,4%, la 632,2 milioane de dolari, în primul trimestru. Pe de altă parte, statisticile indică o creștere a producției industriale cu un ritm lent (1,5%) în perioada ianuarie-martie 2019.

FMI a revizuit ușor în scădere prognoza PIB

În același timp, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza pentru dinamica anuală a PIB din 2019, de la 3,8% la 3,5%, dar a menținut previziunea pentru 2020, 3,8%.

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 836,5 milioane de dolari, în perioada ianuarie-septembrie 2018, în creștere cu 63% față de anul precedent. Evoluția a fost determinată de adâncirea deficitului balanței comerciale cu bunuri cu 26,8%, la 2,4 miliarde de dolari, în contextul climatului pozitiv din sfera cererii interne. Pe de altă parte, investițiile străine directe au scăzut cu 0,8%, la 144 de milioane de dolari, în primele nouă luni din 2018. Deficitul bugetar a fost, în anul 2018, de 2,2 miliarde de lei moldovenești, ceea ce înseamnă 1,15% din PIB.

În concluzie, cifrele macroeconomice ne arată o economie a Republicii Moldova de mici dimensiuni, echilibrată din multe puncte de vedere, dar cu performanțe scăzute.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele