Avem o problemă cu calitatea aerului. Și asta nu doar în București, ci în cel puțin zece orașe. Problema este că soluțiile nu pot veni pe termen scurt. Locuitorii au nevoie de plămâni puternici, dacă nu vor să se mute la țară.

În seara de 4 ianuarie, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului din București – airly.eu – înregistra la ora 22:00 o depășire-record, de peste șase ori a normelor maxime admise pentru poluarea cu particule și praf.

Situația a generat imediat o polemică între ministrul mediului, Costel Alexe, și primarul general al Capitalei, Gabriela Firea. O ciocnire politică vizând perspectiva alegerilor locale și o chestiune europeană, în același timp.

Luni, ministrul mediului, Costel Alexe, a declarat că zece orașe din România trebuie să elaboreze cât mai repede planuri preventive pentru reducerea nivelului de poluare, la recomandarea instituțiilor europene. Este unica șansă pentru a se evita o procedură de infringement.

Potrivit ministrului, este vorba despre Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești.

După mai multe reacții nervoase, inclusiv o invitație adresată ministrului de a se muta din București, dacă nu-i place aerul, edilul-șef al Capitalei a revenit și a acceptat că există o problemă.

Ea a promis că va lua legătura cu toate entitățile din domeniul mediului, astfel încât problema poluării să fie cât mai rapid rezolvată, atât în țară, cât și în Capitală. Gabriela Firea s-a declarat „conștientă de gravitatea situației”.

„Consider, de asemenea, că trebuie să fie realizat un audit al stațiilor de monitorizare a calității aerului, pentru că noi nu dorim sub nicio formă ascunderea adevărului, ci vrem să aflăm situația reală a poluării în capitala României”, a mai declarat Gabriela Firea.

Povestea este veche

România se află încă din 2018 sub procedură de infringement, deschisă de Comisia Europeană din cauza calității aerului. Comisia a indicat drept cazuri speciale orașele București, Iași și Brașov, acolo unde, zilnic, valorile-limită ale particulelor de praf au fost depășite constant încă din ziua când Directiva Comisiei a fost transpusă în legislația românească.

„Statele membre sesizate au primit în ultimul deceniu suficiente „ultime șanse” pentru a îmbunătăți situația. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la îmbunătățiri pentru cetățeni într-un timp mult mai rapid. Numai acțiunea legală nu va rezolva problema. Acesta este motivul pentru care subliniem ajutorul practic pe care Comisia îl poate oferi autorităților naționale în eforturile lor de a promova aerul curat pentru orașele europene”, a explicat atunci comisarul pentru mediu, Karmenu Vella.

Dar mare lucru nu s-a întâmplat, chiar dacă, în scurt timp de la acel mesaj, Consiliul General al Municipiului București aproba Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru 2018-2022.

Obiectivele erau generoase: îmbunătățirea calității transportului public și promovarea utilizării acestuia; finalizarea sistemului de management al traficului; master plan general pentru transport urban și master plan de mobilitate urbană; extinderea și integrarea superioară a traseelor de transport public de suprafață și subteran, urban și regional; realizarea de facilități park&ride la stațiile-cheie de transport public și stații de transport intermodale; creșterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafață; amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete; introducerea unui sistem de transport public cu biciclete; inițierea unui program, care vizează acordarea de facilități pentru achiziționarea a 30.000 de biciclete de către locuitorii Capitalei; realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție; îmbunătățirea parcului auto prin eliminarea autoturismelor vechi; salubrizarea urbană.

Realitatea, însă, s-a dovedit a fi departe de promisiunile inițiale. Și nu doar că nu s-a îmbunătățit calitatea aerului, ba chiar s-a înrăutățit. Iar în vara anului 2019, Comisia Europeană constata din nou existența unor deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului, măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv, atrăgea atenția Comisia.

Să facem puțină politică…

Anul viitor, vor avea loc alegeri locale și Bucureștiul, cel mai mare oraș al României, cu o primărie generală și șase sectoare, reprezintă o miză politică foarte importantă și nu doar din punct de vedere simbolic. Bucureștiul este orașul cu cele mai mari resurse financiare din România.

Problemele legate de calitatea aerului deschid căi interesante de atac. Administrației municipale bucureștene, dominată de PSD, i se poate reproșa neatingerea obiectivelor promise în planul de îmbunătățire a calității aerului, iar acestea se află, de fapt, în strânsă legătură cu viața locuitorilor orașului. „Revoluția în trafic”, promisă de Gabriela Firea, chiar pentru prima parte a mandatului, nu a avut loc. Multe proiecte imobiliare, cu care au de furcă organizațiile neguvernamentale, încalcă spații verzi, și așa puține în marele oraș. Pistele de biciclete sunt niște glume proaste. Licitația pentru achiziționarea de tramvaie noi a fost blocată din cauza procedurilor viciate.

Există mari întârzieri la podurile, pasajele și lărgirile de bulevarde, proiectate pentru a ușura traficul, având drept consecință directă reducerea poluării. Transportul în comun nu a devenit varianta atractivă dorită, mai ales în zonele în care nu există metrou. Iar finalizarea liniei vitale, care să ajungă în populatul cartier Drumul Taberei, este întârziată cu mai bine de patru ani. Cât despre terminarea șoselei de centură a Bucureștiului, pe tot inelul exterior, ei bine, aici termenele sunt întârziate cu opt ani.

„Din păcate, în ultimii ani, poluarea aerului în București a fost din ce în ce mai mare și mai alarmantă. Deși aveam la București un plan de măsuri, el nu este implementat așa cum ar trebui. Dacă ar fi implementat așa cum ar trebui, nu mai aveam atât de multe zile cu valori ridicate sau depășiri în fiecare an. Primăria Capitalei, având în vedere că este astăzi în procedură de contencios cu Comisia Europeană și, din păcate, nu a reușit ani la rând să convingă Comisia că situația se îmbunătățește, este astăzi în situația în care doar așteaptă verdictul. Nici măcar nu am mai dat voie României să se apere în fața Comisiei Europene, așteptăm din moment în moment verdictul, care va însemna pentru România o amendă între 100.000 și 400.000 de euro, până vom reuși să ajungem să avem zile fără depășiri”, răsucea cuțitul în rană ministrul Costel Alexe.

Luni, el a precizat că va solicita Institutului de Sănătate Publică un raport pentru a se vedea în ce măsură poluarea afectează sănătatea populației.

La rândul ei, Gabriela Firea este decisă să se apere și spune că nu poate remedia într-un timp scurt ceea ce nu s-a făcut cu mult înainte de preluarea de către ea a mandatului.

„Reamintesc faptul că până în anul 2016, capitala României nu avea un plan integrat de calitate a aerului, care să propună acțiuni concrete de combatere a poluării. Programul Integrat de Calitate a Aerului prevede o serie de măsuri concrete, care trebuie puse în aplicare de Primăria Capitalei, dar și de către autorități centrale, precum Ministerul Transporturilor, prin CNAIR – cum ar fi finalizarea stației de metrou Drumul Taberei și demararea lucrărilor la magistrala M6 – linia de metrou 1 Mai – Aeroportul Otopeni, precum și dinamizarea lucrărilor la Centura Capitalei. Am dori că ministerul de resort să facă investiții la trei din cele patru CET-uri din Capitală pentru care, din nefericire, nu au mai fost alocate resurse financiare și care, în prezent, constituie o sursă importantă de poluare. Mi-aș dori ca la următoarele întâlniri pe tema poluării să participe și celelalte instituții, care pot acționa pentru îmbunătățirea calității aerului. Este vorba despre Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, Ministerul Energiei, dar și Inspectoratul de Stat în Construcții din Ministerul Dezvoltării”, a transmis Gabriela Firea, după întâlnirea cu ministrul mediului.

Și, chiar dacă în domeniul calității aerului puține lucruri se întâmplă, confruntarea publică este de-abia la început. ■