Restructurarea care dă tonul tranziției dinspre cărbune

43
4 minute de lectură
Foto: Agerpres

Furnizând până la 25% din energia electrică din România, Complexul Energetic Oltenia este cel mai mare producător de electricitate al țării. De mai mult timp, se punea problema dezvoltării unor noi capacități de producție, bazate pe alte surse, în afara celor pe cărbune. Mai de curând, Florin Cîțu, ministrul economiei, a pus problema închiderii CE Oltenia în cazul în care compania, care nu mai are buget decât până în luna martie, nu ar urma planul de restructurare convenit cu Comisia Europeană.

La drept vorbind, nu există alternative pentru conducerea CE Oltenia. Societatea CEO se numără, alături de Tarom, CFR Marfă, Complexul Energetic Hunedoara și Compania Națională a Uraniului, printre companiile care au adus pagube de peste două miliarde de euro la buget, subliniază Consiliul Concurenței. De altfel Consiliul a acordat primul aviz de care este nevoie, cel de-al doilea aviz, care se lasă așteptat, fiind cel al Comisiei Europene.

Ajutorul de salvare pe care l-ar putea primi, în valoare de 1,2 miliarde de lei, este legat în mod crucial de retehnologizarea complexului energetic și reducerea emisiilor. Memorandumul aprobat anul trecut, pe 30 decembrie, prevede un plan de măsuri necesare achiziționării certificatelor de emisii de dioxid de carbon – achiziție anuală obligatorie pentru dreptul de funcționare al companiilor care sunt mari poluatori. Dacă împrumutul nu este restituit în șase luni, atunci ajutorul de stat va fi transformat în ajutor de structurare.

Programul de decarbonare al CE Oltenia, a precizat Virgil Popescu, ministrul economiei, va însemna ca 1.350 de megawați să fie scoși din producția de energie electrică pe bază de cărbune, pentru a fi înlocuiți cu 1.450 de megawați de producție pe gaze și 300 de megawați producția solară (trei parcuri solare), ținta fiind diminuarea cu aproape 50% a emisiilor de CO2.

În octombrie 2019, Guvernul aprobase o hotărâre prin care era rectificat bugetul companiei, fiind estimată o pierdere de 975,3 milioane de lei. Nici măcar bugetul rectificat nu a fost îndeplinit, pierderea ajungând la peste 1,13 miliarde de lei. Conform unui raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei, conducerea companiei ar fi amânat achiziționarea certificatelor de emisii în 2017, într-un moment când prețul lor oscila între 4 și 7 euro pe unitate, preferând să facă acest lucru atunci când prețul a urcat la 12,5 euro pe unitate. În aprilie 2018, CE Oltenia s-a împrumutat cu 500 de milioane de lei de la șase bănci, fiindcă nu mai erau suficienți bani pentru certificate.

Conștient de faptul că trecerea de la cărbune la gaz va presupune un număr mai mic de lucrători, Virgil Popescu declara că, în discuțiile sale cu directoratul CE Oltenia, prognoza de pensionare prevede ieșirea la pensie a 4.000 de oameni – din totalul de aproximativ 13.000 de angajați – în următorii patru ani, așadar „o restructurare naturală”. Cei din companie nu au divulgat însă sectoarele afectate de acest val de pensionări, astfel încât potențiala restructurare nu are dimensiuni clare de pe acum și nici nu se cunoaște cum vor fi afectate locurile de muncă din firmele gorjene care sunt dependente de CE Oltenia.

Ministrul economiei a subliniat că România ar putea fi dependentă de importuri dacă nu se vor face în continuare investiții în energie electrică. „Eu îmi doresc în următoarea perioadă, având bani la dispoziție, Fondul de Modernizare, Just Transition Fund, pentru Valea Jiului, pentru Oltenia și, mai nou, am completat cu județul Mehedinți și Vâlcea, pentru că și acolo sunt cariere de exploatare a cărbunelui, eu cred că o prioritate a companiilor din energie în următorii 4 ani ar trebui să fie investițiile”, a sugerat Virgil Popescu. ■

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele