România este Europa! De “10 august” și “26 mai” ar trebui să se vorbească și în școli

133
6 minute de lectură

Redefinirea raporturilor de forță în interiorul PSD, reevaluarea parteneriatului PSD-ALDE, viitorul relației dintre Victor Ponta și PSD-iști, ca și o eventuală intrare accelerată în revizie a relației instituționale dintre Guvern și Președinție vor fi probabil principalele efecte pe termen scurt și mediu ale rezultatului votului din 26 mai.

Lor li se adaugă, foarte important, o trecere la alt nivel, o maturizare a proiectelor politice răsărite la firul ierbii, organic și dintr-o acută nevoie.

USR și PLUS au acum o mare șansă să arate că nu vor face opusul a ceea ce au susținut de la apariția lor pe piața politică românească.

În fine, PNL s-a trezit în fața unei responsabilități evidente de care vor depinde în mare măsură performantele ulterioare ale partidului: continuarea reformelor (unele modeste, altele ceva mai accentuate) pe care le-a demarat după ieșirea din infama alianță USL. 

Alegerile europarlamentare la pachet cu referendumul pentru justiție au fost de fapt încununarea eforturilor de uzură pe care o populație îndelung amăgită de clasa politică le-a depus în ultimii doi ani și jumătate pentru a menține România pe o traiectorie care să evite revenirea la perioada cenușie a anilor ’90.

Protestele de stradă care au început încă din zorii guvernării actuale au strâns laolaltă oamenii nu pentru a sprijini pe unul sau altul dintre politicieni ori un partid anume, ci pentru a consolida aderența la un set de principii care au adus bunăstare, stabilitate și perspective de dezvoltare în Europa de Vest.

Și ce ar putea fi mai frumos și mai sănătos decât potențarea acestui proces demarat încât din ianuarie 2017 prin consfințirea la urne a idealului unei Românii europene, exact așa cum se întâmplă în orice democrație avansată?

Sigur că oamenii și-au dat seama că prin inacțiune la urne pot pierde ceva, că atât de multe lucruri bune care s-au realizat cu greu ori care ne așteaptă pe toți la orizont pot aluneca într-o clipă printre degete. Iar de aici mobilizarea fără cusur la care am asistat duminica asta.
Însă acest tip de conștientizare nu schimbă nimic pe fond și nici pe formă.

Orice trezire are o cauză declanșatoare, pentru orice gest există un motiv. 

Teama că niște politicieni și un conclav de consultanți plătiți regește au conspirat de fapt la scoaterea României din UE a fost un mobil suficient pentru a ieși din zona de confort și a merge ca niciodată la urne pentru a spune NU. De altfel, ultimele umbre de ezitare au fost spulberate încă din 10 august 2018, când intervenția jandarmilor împotrivia participanților la mitingul diasporei ne-a reamintit tuturor că pe lângă ieșire din UE ne paște și o frumusețe de stat polițienesc demn de ani Epocii de Aur.

Modernizarea statului, de care se vorbește încă de pe vremea lui Traian Băsescu, nu putea depăși stadiul de slogan, intenție strategică lăudabilă ori formă fără fond în absența unei emancipări fără echivoc a societății în ansamblul ei. 

Iar semnul că emanciparea e pe drumul cel bun a venit cu vârf și îndesat duminică 26 mai, indicatorul principal fiind prezența mare la vot.

Semn al interesului față de problemele cetății, semn al găsirii unor formule de implicare practică a multor români în chestiunile ce țin de promovarea bunei guvernări, în fine, semn al conștientizării că, indiferent de cuvintele frumoase ale unor lideri carismatici ori aparent bine intenționați, cetățenii au priceput că vigilența lor și rolul lor de cenzori sunt esențiale și nu pot fi suplinite de nimeni.

Viața politică românească are șanse să intre sub zodia sănătoasă a presiunii civice asupra politicului, a pretențiilor emise de jos în sus. Din acest punct de vedere, în 26 mai s-a făcut un pas major înainte. Cu siguranță nu va fi suficient, dar valoarea sa de semnal e fundamentală căci, până la urmă, nu poți ajunge la capăt de drum fără să și pornești la drum.

Nu în ultimul rând, se impune semnalată valoarea politico-diplomatică a ieșirii electoratului la vot.

După cum semnala recent colega Sidonia Bogdan, ale cărei articole veți avea ocazia să le găsiți sistematic în acest spațiu editorial, campania pentru europarlamentare și, adaug eu acum, rezultatul scrutinului, au arătat că românii sunt pregătiți și capabili să gândească global.

Să se raporteze concomitent la România și la Europa, să le semnaleze partenerilor strategici că existăm și vrem să existăm în continuare alături de ei. Și să le arătăm celorlalte capitale că oamenii din București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța ori Brașov sunt suficient de conectați la temele și temerile mari ale Europei.

Iar mai presus de asta, că toți acești români chiar pun osul, la modul concret, la efortul comun de înlăturare a zidurilor pe care unii visează să le reinstaureze pe continent.

În fine, că, prin gesturile lor simbolice, ori prin votul lor propriu-zis, participă fără rest nu doar la piața comună, ci și la viața comună a unei Europe confruntate cu numeroase tentative de hacking politic și propagandistic (din interior și mai ales din exterior).

La Summitul UE de la Sibiu nu s-au luat decizii majore, nu au fost atacate temele care fac balet pe liniile de falie care dau amețeli suporterilor proiectului european. 

În schimb, evenimentul a compensat prin promovarea într-o manieră aș zice foarte umană a spiritului european, a viziunilor despre o comunitate ale cărei subdiviziuni au, în ciuda istoriei și aparențelor zilei, mai multe în comun decât ce le desparte.

Câteva săptămâni mai târziu, duminică 26 mai, acel spirit a fost ridicat un palier mai sus, tot în România.

Cu diferența că, de data asta, i-au fost adăugate cifre, date, fapte de care nimeni nu va putea face abstracție, nici la București, nici la Bruxelles, Berlin, Paris, ori chiar la Londra.

Important, însă, e ca momentul acesta să fie privit, mai ales de către români, doar ca un început, căci, nu uitați, jocul nu s-a terminat.

Urmează trei noi rânduri de alegeri pe care nu ne putem permite să le tratăm altfel decât am tratat europarlamentarele și referendumul pentru justiție.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele