România își revizuiește, în creștere, ținta pentru energie regenerabilă de la 27,9% la 30,7% din totalul consumului de energie. Revizuirea este făcută în urma recomandărilor Comisiei Europene pentru a reduce decalajul între țintele pe care și le-ar dori UE și cele pe care și le-au propus și țările membre.
UE are ca obiectiv reducerea emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% până în 2030, comparativ cu 1990, un consum de energie din surse regenerabile (ESR) de 32% în 2030, îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5% în 2030, precum și interconectarea pieței de energie electrică la un nivel de 15% până în 2030. În consecință, pentru a garanta îndeplinirea acestor obiective, fiecare stat membru a fost obligat să transmită Comisiei Europene un Proiect al Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021 – 2030, până la data de 31 decembrie 2018. Prin aceste planuri, statele și-au stabilit obiectivele și contribuțiile naționale la realizarea țintelor UE privind schimbările climatice. România a transmis propriul proiect de Plan Național la acea dată. Comisia Europeană a evaluat toate proiectele planurilor naționale integrate privind energia și clima. Analiza a cuprins nivelul la care statele își propuneau să ajungă și pașii de urmat astfel încât să îndeplinească în mod colectiv obiectivele Uniunii Europene. Au fost evaluate, în special, obiectivele Uniunii pentru 2030 în domeniul energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice, precum și nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice spre care tind statele membre. În urma analizei planurilor integrate transmise de toate statele membre, a rezultat că există un decalaj între obiectivele UE și contribuțiile statelor membre în materie de energie din surse regenerabile și eficiență energetic. Astfel, există o diferență între ținta de energie din surse regenerabile de 32% asumată la nivelul UE și cea rezultată conform acestor planuri, care se situează între 30,4% și 31,9%. În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul țintei propuse pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. În consecință, nivelul cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a Planului Național, de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%, potrivit noului draft al Planului Național Integrat Energie și Schimbări 2021-2030, lansat în dezbatere publică de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Capacități de producție suplimentare
Noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale la cele ale „Raportului de îmbătrânire Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016 – 2070)”, dar și pe baza potențialului tehnico-economic existent la nivelul României, în ceea ce privește investițiile în capacități de producere a energiei electrice din SRE, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune. Astfel, pentru atingerea nivelului propus cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România are nevoie să dezvolte capacități adiționale de energie din surse regenerabile de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea acestei ținte, este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvări corespunzătoare a rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de energiei din surse regenerabile prin instalarea de capacități de back-up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice. „România a ales să adopte o abordare prudentă cu privire la nivelul pe care dorește să îl atingă, ținând cont de particularitățile naționale și de necesarul de investiții în sursele de energie regenerabilă, atât pentru înlocuirea capacităților care ating durata maximă de operare, cât și pentru cele noi, în vederea atingerii țintelor asumate în Planul Național, având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoarele revizuiri ale Planului Național ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creșterii. În conturarea acestei abordări, mai trebuie menționat faptul că procesul de implementare a recomandărilor s-a confruntat și cu o lipsă a datelor necesare elaborării unui plan detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de energie din surse regenerabile, în perioada 2021-2030 mai ales în zona SRE încălzire-răcire și transport”, consideră autorii planului. O nouă analiză și ajustare a țintei 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia Planului Național, moment la care vor putea fi estimate mult mai bine efectele implementării Directivei 2018/410 și ale programelor de susținere a Green Deal. „În concluzie, pentru atingerea obiectivelor SRE propuse, România va dezvolta o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor de energie regenerabilă în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi, maximizând sinergiile dintre diferitele acțiuni preconizate. Reiterăm faptul că valoarea de 30,7% reprezintă limita minimă a ponderii energiei din resurse regenerabile”, se mai arată în documentul menționat.
E necesară reducerea consumului
Comisia Europeană a atras atenția că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie. Mai mult, pentru a se conforma obligațiilor prevăzute în directivele europene privind eficiența energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021 – 2030. „În urma unei analize detaliate, România a decis să elaboreze și să implementeze măsuri și politici alternative care să încurajeze economiile de energie. În plus, un Proiect privind Strategia de Renovare pe Termen Lung a fost prezentat spre consultare publică, ce urmează a fi adoptat până în martie 2020 (scenariul actual de revizuire prevede o eficiență energetică și economii de CO2 semnificative, precum și noi facilități pentru instalații de producerea de energie din surse regenerabile – majoritatea sub formă de panouri fotovoltaice pentru clădirile existente)”, potrivit documentului. Proiectul Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice se află în dezbatere publică până la data de 28 februarie 2020. Preocupările privind mediul și clima la nivelul UE au devenit o prioritate, iar acest lucru este confirmat de sumele uriașe puse în joc pentru ca Europa să devină un loc mai puțin poluat, iar efectele climatice să fie minimizate. Recent, Comisia Europeană a prezentat și planul de investiții pentru Planul ecologic european, care va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale Uniunii Europene, în special InvestEU, ceea ce ar duce la investiții în valoare de cel puțin 1.000 de miliarde de euro. Sprijinul practic acordat de Comisia Europeană va consta în acordarea de sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socio-economic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. ■