Corina Crețu vorbește despre această situație ciudată, unică în Europa: ”Aici este tragedia țării noastre, am avut bani pe perioada 2014-2020. 70% din acești bani alocați României încă așteaptă la Bruxelles să fie cheltuiți”. Corina Crețu a făcut, pe când era comisar european pentru Dezvoltare, tot posibilul pentru ca România să atragă fonduri europene. În ciuda faptului că au fost simplificate procedurile pentru toate țările, oficialii de la București le-au complicat și mai mult. Într-un interviu pentru Reporter Global, fostul comisar, acum europarlamentar, vorbește despre situația în care se află acum Uniunea Europeană, înainte de adoptarea bugetului comunitar, dar și despre greșelile pe care le-a făcut România.

Până în iulie anul trecut, când a demisionat din postul de comisar european, Corina Crețu a contribuit la realizarea unui buget pe care l-a caracterizat drept „echilibrat, ambițios și echitabil” pentru perioada 2021-2027. „Eu cred că în comisia Juncker s-a muncit foarte mult pentru a pune pe masa Parlamentului European și a Consiliului European un proiect foarte bun care prevedea 1,1% din PIB-ul celor 27 de state membre. UE a primit o mare lovitură prin pierderea celui de-al doilea mare contributor, Marea Britanie. La ora asta, bugetul UE este format din 1% din PIB-ul celor 28 de state membre. Prin faptul că unele state membre refuză să aducă contribuții europene și din cauza acestor cerințe din Pactul Verde European, eu cred că statele din Est sunt păgubite”, a explicat Corina Crețu.

România a ratat șansa de a face jocurile

După trimiterea la tipar a ediției Reporter Global.  Pe masa liderilor europeni va ajunge un proiect de buget care deja circulă în presa europeană și care prevede tăieri masive la politica de coeziune, lucru care va afecta în mod direct țările din Est. „Anunț de pe acum că voi vota împotriva acestui proiect de buget, așa cum este el. În bugetul propus de Consiliu contribuția este de 1,04% din produsul intern brut (PIB). Comisia Europeană este obligată să dea o propunere către Parlamentul European și către Consiliu”, spune europarlamentarul.

Corina Crețu a afirmat că altfel ar fi stat lucrurile dacă în perioada în care România a deținut președinția Consiliului European ar fi adoptat proiectul de buget propus de Comisia Juncker.

„În cadrul președinției române a Consiliului European, am sperat sincer ca România să se zbată, să adopte acest proiect. S-a pierdut acest tren. După aceea, a venit președinția finlandeză, o țară care are sub 5% investiții din fondurile europene. România trăiește cu 60% din investițiile publice din fondurile europene. Finlanda a mers pe acomodarea celorlalte cerințe privind securitatea frontierelor, apărarea, migrația și altele și a preferat să propună o tăiere masivă la fondurile de coeziune. Asta va afecta România în domenii esențiale cum ar fi Sănătatea, Transporturile, Dezvoltarea urbană. Dacă nu se negociază acest acord care este acum în Consiliu, care a propus totuși o variantă mai bună decât Finlanda, el este inacceptabil pentru o țară ca România”, a spus eurodeputata.

Ea constată cu regret că nu vede pe cineva care să se bată pentru România: „Din păcate, nu prea văd pe cineva care să se bată în Comisie și Consiliu. Măcar sper că în Parlamentul European, cei 33 de membri ai delegației române, fie că sunt de la socialiști, conservatori, populari, să ne unim forțele pentru a apăra aceste domenii esențiale. Aici este tragedia țării noastre, am avut bani pe perioada 2014-2020. 70% din acești bani alocați României încă așteaptă la Bruxelles să fie cheltuiți. Dacă nu, nu vom mai avea bani și va fi blamată UE. Trebuie să avem o dezbatere națională în legătură cu ce putem face, cum putem face, care sunt prioritățile de investiții pentru următorii 7 ani”.

Unul încarcă, doi descarcă. Românii și-au pus singuri piedici

Corina Crețu a explicat cum a procedat pentru a înlesni accesul României la banii cuveniți din bugetul comunitar și nu înțelege de ce autoritățile au preferat să blocheze drumul. Chiar și acum, România ar putea cere fonduri sau măcar să le ia pe cele deja alocate.

„La solicitarea statului român se pot aloca bani de pe alte domenii către cele necesare. Toate modificările pe care le-am făcut le-am făcut gândindu-le cu miniștrii români tocmai pentru a nu se pierde bani. De pildă, la începutul perioadei de programare, România alocase două miliarde de euro pentru dezvoltarea urbană. Eu am mărit aria de eligibilitate și pentru orașele mici și mijlocii tocmai pentru că nu se cheltuiau acești bani, iar acum DG Regio a micșorat suma la un miliard pentru că în 5 ani nu s-au absorbit nici 10% din banii care sunt alocați pentru chestiuni legate de dezvoltarea orașelor.

Eu, în iulie, când am plecat, aprobasem toate proiectele depuse până la acea dată de Guvernul României. Ultimul proiect a fost cel al Centurii Bucureștiului, apă și canalizare pentru diferite județe. Pentru metroul din Drumul Taberei am acordat 250 de milioane de euro încă din ianuarie-februarie 2017. După 3 ani, acest cartier este încă dat peste cap de acest șantier care nu se mai termină. Finanțarea există, iar realizarea proiectelor intră sută la sută în responsabilitatea statelor”, a explicat Crețu.

Fostul comisar a arătat cum și-a tras România singură preșul de sub picioare: „Procedurile sunt foarte greoaie, deși la nivel european am introdus peste 80 de măsuri de simplificare, dar statul român adaugă cerințe față de cele europene. Cred că este singurul stat care are drumuri naționale sau județene de 7.000 de pagini, fiecare pagină fiind contrasemnată de președintele Consiliului Județean. În toate celelalte țări, aceste lucruri se fac digital. Dacă nu ne gândim la o simplificare și un mediu mai prietenos pentru cei care accesează fonduri europene, vom pierde în continuare bani și nu vom fi în stare să absorbim suma care ne-a fost alocată. Nu e o conspirație mondială la adresa României, ne facem singuri rău. În perioada în care trebuia accelerat procesul de accesare a banilor s-a pierdut timp prețios pe dispute politice, pe atacarea mea, s-au axat pe parteneriatul public- privat, deși fondurile europene mergeau foarte bine. S-a pierdut timp prețios, care putea fi investit în cauze mai bune, în folosul oamenilor”.

Săraci și corupți – o etichetă care nu se mai șterge

Există țări mai dezvoltate care încearcă să blocheze fondurile alocate țărilor din Est. „Și în aceste țări au loc alegeri și fiecare guvern vrea să răspundă intereselor populației. Pe mine m-a întrebat direct un fost coleg finlandez cum poate să explice contribuabilului de acolo că trebuie să dea bani în plus pentru o țară care nu poate să-și cheltuiască banii pe care-i are alocați și care are și corupție. Aici eu nu sunt de acord, pentru că la rata fraudei, România a scăzut foarte mult. Această imagine, eticheta care ni s-a pus nu este ușor de șters, vom lupta ani buni. Cred că este important ca șefii de stat și de guvern, mai ales președintele României, care ne reprezintă în Consiliu, să se bată să schimbe această percepție și să le explice că pentru a merge înainte cu proiectul european solid, pentru a răspunde tratatului, care prevede ca diferențele dintre regiuni să nu crească, ci să scadă, statele care se numesc ele net contributoare trebuie să contribuie mai mult. Dau mai mult, dar nu iau în calcul beneficiile indirecte. În politica de coeziune, fiecare câștigă, unii prin bani alocați, alții prin firmele pe care le trimit să lucreze la aceste proiecte”, a declarat Corina Crețu.

Fiecare ministru are prioritatea lui

În ceea ce privește noul și ambițiosul proiect european, Pactul Verde, fostul comisar crede că va afecta puternic fondurile alocate pentru domenii esențiale.

„Eu am vorbit cu cea care îmi succede, comisarul Elisa Ferreira, și i-am explicat că sunt situații dramatice, Valea Jiului este o zonă monoindustrială unde nu putem veni cu soluții radicale dacă nu există alternative economice, dânsa mi-a spus că va încerca să o facă gradual. Din păcate, acest Pact Verde, care este un lucru foarte bun pe de o parte, dar pe de altă parte obligă statele membre să investească foarte mult în proiecte pentru care nu sunt pregătite. România trebuie să pregătească de pe acum soluții cu care să treacă la această economie verde. 65% din suma alocată României va trebui dirijată în cercetare, inovare, combaterea poluării, IMM-uri. Rămân doar 35% pentru ceea ce spuneam mai devreme: Sănătate, Transport și Dezvoltare urbană. Practic, un miliard de euro pentru Sănătate este complet insuficient pentru necesitățile României, 4-5 miliarde pentru Transport, iarăși. De aceea spuneam că trebuie o dezbatere națională. Investim doar în cele 3 spitale regionale care sunt atât de mult întârziate? Sau dorim să facem și altceva în Cardiologie, Oncologie? Investim toate cele 5 miliarde în studii de fezabilitate pentru autostrada Tîrgu Mureș-Iași sau vrem să facem și alte lucruri? România trebuie să se decidă ce vrea și să nu mai schimbe prioritățile. În Transporturi am lucrat cu 9 miniștri, fiecare cu prioritatea lui”, a conchis Corina Crețu. ■

A plecat din PSD de rușine

La Convenția anuală a Pro România, Corina Crețu a fost extrem de tranșantă și le-a spus celor prezenți, inclusiv invitați de la cel mai înalt nivel de la PSD și ALDE, că a plecat de la social-democrați de rușine și că a preferat să piardă zeci de mii de euro renunțând la funcția de comisar european decât să mai fie asociată acestei formațiuni. Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a lăudat-o, iar ea i-a răspuns: „Am plecat după 29 de ani din PSD. Credeţi că după 29 de ani în PSD mi-a fost uşor să plec şi să părăsesc o funcţie cu un salariu de 18.000 de euro pe lună, înainte de termen? Am plecat că mi-a fost ruşine să mai spun că sunt în PSD. Degeaba ne facem complimente acum, după ce s-au pierdut miliarde de euro”. Și pe liderul ALDE, care vede numai conspirații împotriva României, fostul comisar european l-a pus la punct: „Domnule Tăriceanu, nu e nicio conspiraţie mondială împotriva României”. ■