Se observă însă o creștere a îndatorării, o reducere marginală a eficienței utilizării activelor pe fondul unei rate de rentabilitate relativ constante, în cazul firmelor existente pe piața românească, conform BNR.
Poziția financiară a companiilor din România s-a îmbunătățit pe tot parcursul anului 2018, însă cu o viteză în scădere și cu evoluții mixte în structură, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), dintr-un recent raport publicat în ultimele zile ale anului trecut. S-au înregistrat majorări de circa 15% față de anul anterior, în termeni de cifră de afaceri, aport la valoarea adăugată brută sau profit net, evoluții care sunt în tandem cu dinamica creșterii economice. Însă în cazul anumitor categorii de companii, care activează pe piața românească, se observă o degradare a indicatorilor financiari.
Indicatorul agregat de sănătate financiară a sectorului companiilor nefinanciare se menține în afara zonei de risc, similar evoluției din ultimii doi ani, însă se observă o ușoară aplatizare a evoluției pozitive a acestuia „pe fondul creșterii îndatorării, reducerii marginale a eficienței utilizării activelor și al unei rate de rentabilitate relativ constante. Rezolvarea problemelor companiilor cu capitaluri sub limita reglementată ar ameliora considerabil sănătatea financiară a jucătorilor din economie,” conchide documentul BNR.
Defalcarea în funcție de dimensiunea firmelor semnalează o deteriorare pe segmentul corporațiilor, în special ca urmare a majorării datoriilor, în timp ce la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii dinamica a fost în general pozitivă.
În cazul microîntreprinderilor, indicatorul agregat de sănătate financiară rămâne în zona de risc. Chiar dacă acesta s-a îmbunătățit în ultima perioadă, impactul negativ survenit în urma crizei financiare nu a fost recuperat în totalitate. „Situația indică nevoia intensificării eforturilor la nivelul companiilor în vederea realizării ajustărilor bilanțiere necesare pentru ameliorarea capacității de a face față unor eventuale evoluții nefavorabile”, consideră analiștii BNR.
38% din firme aveau capitaluri proprii sub 50% din capitalul social
Un element bilanțier cu rol esențial în îmbunătățirea rezilienței firmelor (rezistenței la șocuri) în condiții de risc și care sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor este reprezentat de capitalul propriu, consideră specialiștii BNR. „Deși valoarea acestuia a crescut în ultimii ani, nivelul capitalizării continuă să rămână o vulnerabilitate structurală importantă a companiilor nefinanciare din România, în contextul în care un număr semnificativ dintre acestea se află sub limita reglementată”.
La finalul anului 2018, aproximativ 260 mii de firme (38% din total) aveau o valoare a capitalurilor proprii sub 50% din capitalul social, în scădere cu 1% comparativ cu anul anterior, majoritatea covârșitoare având capitaluri negative (252 mii firme, respectiv 37% din total).
„Companiile care nu respectă cerințele legale în această materie erodează baza de capitalizare a ansamblului sectorului, reducând cu circa 23% valoarea capitalurilor totale (respectiv cu 126,7 miliarde lei). Implementarea de măsuri de soluționare a acestei vulnerabilități este de natură să reducă nivelul general de risc din sectorul companiilor nefinanciare. De asemenea, se pot genera efecte benefice asupra capacității firmelor de a contracta împrumuturi de la instituțiile de credit, respectiv asupra reducerii potențialului de contagiune spre ceilalți parteneri de afaceri (companiile cu capitaluri sub limita reglementată dețin 34,8% din totalul datoriilor sectorului), dar și asupra creșterii economice în ansamblu. În plus, pot fi create premisele pentru ameliorarea disciplinei la plată, prin reducerea numărului firmelor neviabile, dar și pentru o alocare mai eficientă a resurselor în economie”, se arată în raportul BNR.
Proiect de ordonanță privind societățile decapitalizate
O preocupare pentru implementarea de măsuri, care să rezolve problema nerespectării cerințelor de capital, a existat și există și la nivelul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială datorită caracterului sistemic și implicațiilor pe care aceste firme le pot avea asupra sistemului financiar. Ca urmare a recomandării CNSM, Ministerul Finanțelor Publice a elaborat un proiect de ordonanță pentru instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate, printre propunerile principale fiind menționarea explicită a instituției care să fie persoana interesată și să acționeze din partea statului în vederea descurajării companiilor cu capital subreglementat (ANAF), sau posibilitatea majorării capitalului social prin conversia datoriilor față de acționari/asociați. „Cu toate acestea, pentru ca măsurile privind companiile subcapitalizate să fie eficiente, sunt necesare și revizuirea cadrului de reglementare privind insolvența, precum și constituirea unei „liste negre”, după modelul altor state din UE, cu persoanele care au gestionat defectuos, în mod repetat, o companie”, consideră specialiștii BNR.
Creșterea capitalurilor firmelor din ultimul an (+14%) nu a reușit să compenseze în totalitate avansul înregistrat de datoriile acestora (+17%). Prin urmare, gradul de îndatorare s-a majorat până la 196,3% la finalul anului 2018, comparativ cu 190,9% în 2017, menținându-se la unul dintre cele mai ridicate niveluri pe plan european (unde indicatorul este în general subunitar) și în apropierea pragului de semnal de 200%. Evoluția datoriilor a fost determinată în principal de categoria pe termen mediu și lung (+35%), în contextul în care rata de investire a avut, de asemenea, o dinamică ascendentă semnificativă (de la 6,4% la 10,1%, în intervalul 2017-2018).
E nevoie de o administrare atentă a lichidității
Pe lângă evitarea supraîndatorării, este necesar ca firmele să realizeze și o administrare atentă a lichidității. Necorelarea pe intervale de maturitate între elementele de activ și pasiv poate influența negativ capacitatea firmelor de onorare a serviciului datoriilor.
La nivel agregat, lichiditatea generală a companiilor din România s-a ameliorat, devenind supraunitară pentru prima dată după declanșarea crizei financiare (103,3% la finalul anului 2018). Cu toate acestea, în structură, anumite segmente de firme sunt încă vulnerabile din perspectiva poziției de lichiditate (microîntreprinderile, respectiv companiile care activează în sectorul imobiliar).
Capacitatea companiilor din România de conversie a numerarului a continuat să se deterioreze și în anul 2018, în condițiile în care perioada de procesare a stocurilor s-a majorat, durata de plată a furnizorilor a devenit mai strânsă (98 de zile), iar termenul de recuperare a creanțelor s-a menținut la un nivel relativ ridicat (87 de zile).
Creștere mai rapidă a cheltuielilor
La nivelul contului de profit și pierdere, evoluțiile au fost ascendente atât pe palierul veniturilor, cât și pe cel al cheltuielilor. În cazul componentei operaționale a activității firmelor, avansul cheltuielilor a continuat să se intensifice (+14,9% în anul 2018), în special ca urmare a creșterilor consemnate de cheltuielile privind materiile prime și materialele (+14,5%), ale mărfurilor (+15,1%) și ale costurilor cu personalul (+15,9%), dinamica fiind asemănătoare celei înregistrate de veniturile din exploatare (+15%). În consecință, capacitatea companiilor de a genera profit s-a redus comparativ cu anul anterior, rentabilitatea capitalurilor menținându-se relativ constantă pe fondul unei eficiențe de utilizare a activelor în scădere.
Analiza profitabilității ecranează diferențe semnificative între: (i) categoria firmelor care înregistrează profit (378 mii de unități, respectiv 55% din total, care generează un rezultat pozitiv însumând 115,8 miliarde lei) și (ii) segmentul companiilor care înregistrează pierdere (228 mii de unități, respectiv 33% din total, care cauzează un rezultat negativ de 35,1 miliarde lei), în timp ce (iii) un număr de 77,8 mii de firme (12% din total) raportează rezultat nul. Astfel, la nivel agregat, rezultatul net a cumulat 80,7 miliarde lei, în creștere cu 14,8% față de anul precedent.
Din punct de vedere al domeniilor de activitate, cele mai însemnate creșteri ale rentabilității capitalurilor au fost consemnate de sectoarele imobiliar și construcții, acesta din urmă înregistrând în anul 2018 cea mai mare valoare a acestui indicator.
Pe de altă parte, în anul 2018, capacitatea firmelor de stat de a produce profit din capitalurile și activele pe care le dețin a înregistrat o deteriorare notabilă, în timp ce gradul lor de îndatorare s-a dublat. ■