Între 2008 și 2018, numărul de salariați din companiile de stat a scăzut cu circa 114.000 de salariați. Rezultatul a fost o contribuție importantă la creșterea productivității acestora, în același interval de timp.

„Acumularea de pierderi și arierate de către companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar. În consecință, se impune monitorizarea continuă a performanței economico-financiare a companiilor din sectorul public”, preciza ultimul raport (februarie 2020) elaborat de Consiliul Fiscal și intitulat „Analiza performanței economico-financiare a companiilor de stat din România în anul 2018”.

Influența companiilor de stat asupra soldului bugetar potrivit standardelor europene ESA 2010 a fost pozitivă (între 0,5% din PIB în 2014 și 0,23% din PIB în anul 2017) în perioada 2013-2017, dar în anul 2018 aceasta a fost ușor negativă (-0,01% din PIB, în principal pe seama CN de Căi Ferate, CFR SA).

Companiile de stat realizează aproximativ 10% (mai exact 9,37%) din activitatea economică din România din perspectiva valorii adăugate brute, dar obțin doar 3,52% din totalul veniturilor realizate de economia românească.

La privat, ca la stat…

La finalul anului 2018, un număr de 1.843 de companii au raportat în situațiile financiare anuale că sunt societăți cu capital integral sau majoritar de stat. „În urma unei analize riguroase a formei de organizare, a obiectului de activitate și a structurii de deținere a capitalului social vărsat, s-a observat că numeroase societăți cu răspundere limitată au consemnat în mod eronat apartenența la sectorul companiilor de stat, marea majoritate a acestora (peste 600) declarând că sunt regii autonome”, arată economiștii Consiliului Fiscal. După ce s-a procedat la corectarea erorilor de raportare identificate, numărul final al companiilor de stat incluse în analiză a fost de 803, acesta fiind foarte apropiat de dimensiunea eșantionului aferent anului 2017 (807 companii).

În anul 2018, pe fondul unui climat economic favorabil, veniturile totale ale companiilor de stat incluse în analiză s-au majorat cu circa 4,2 miliarde de lei (+8,3%, față de +13,4% în sectorul privat), „ritmul de creștere menținându-se la nivelul consemnat în anul 2017”. Majorarea a fost susținută de creșterea cu aproximativ 3,8 mld. lei (+7,6%, față de +13,4% în sectorul privat) a cifrei de afaceri totale a companiilor de stat, de la 49,8 mld. lei în 2017, la 53,6 mld. lei în 2018.

Productivitatea muncii în sectorul de stat a crescut cu 6,4% în anul 2018 (față de 4,9% în sectorul privat), fiind cu aproape 50% mai mare decât cea obținută în 2008, preponderent pe seama reducerii semnificative a numărului de angajați (cu circa 114 mii persoane) în respectivul interval. Anul 2018 a marcat întreruperea evoluției descrescătoare a numărului de salariați din companiile de stat ce dura din 2011, acest indicator majorându-se în 2018 cu aproape 3 mii de persoane (+1,1%) față de anul anterior.  Prin comparație, productivitatea muncii în companiile private a avut o evoluție ascendentă pe parcursul ultimilor 3 ani (+4,8% în 2016, +3% în 2017, respectiv +4,9% în 2018), însă valoarea ei s-a aflat pe parcursul întregii perioade analizate la un nivel semnificativ inferior față de ansamblul companiilor de stat, ecartul nefavorabil adâncindu-se până la 31% în anul 2018.

„Analiza referitoare la profitabilitatea companiilor de stat scoate în evidență faptul că Top 5 din perspectiva profitului net obținut are aceeași componență (chiar dacă au avut loc schimbări de poziție între companii), precum și faptul că Hidroelectrica SA, SNGN Romgaz SA și SNTGN Transgaz SA Mediaș se regăsesc în top în fiecare din ultimii 6 ani”, se menționează în raport.

Eliminând influența companiilor din Top 5, care sunt caracterizate de o profitabilitate ridicată, se observă că restul societăților de stat au înregistrat pierderi nete la nivel agregat pe parcursul întregii perioade analizate, singura excepție fiind reprezentată de anul 2017 când acestea au obținut un rezultat net agregat pozitiv, dar modest, de doar 0,4 mld. lei.

10 companii creează cele mai mari probleme în economie

Arieratele companiilor de stat sunt concentrate într-un număr redus de companii care activează în sectorul minier, distribuția de energie termică și în industria chimică. Astfel, primele 10 companii ierarhizate din punct de vedere al volumului plăților restante (Top 10) au acumulat 76% din totalul arieratelor companiilor de stat, iar plățile restante ale companiei situate pe primul loc reprezentau 26% din total. Numeroase companii se regăsesc an de an în Top 10, fapt ce indică o cronicizare a problemei arieratelor în anumite sectoare. Comparând Top 10 din ultimii trei ani, se constată că șapte companii au fost prezente în ierarhie în fiecare an, fapt ce poate indica cronicizarea problemei arieratelor în cazul anumitor companii și sectoare industriale. Pe primul loc în fiecare an al perioadei 2015-2017, la o distanță considerabilă de restul clasamentului, se situează Compania Națională a Huilei, ale cărei arierate reprezintă 34% din totalul arieratelor Top 10, respectiv aproape 26% din totalul plăților restante ale companiilor de stat.

Volatilitate ridicată a investițiilor

În anul 2018, rata lichidității companiilor de stat a consemnat o ușoară creștere față de anul precedent, ajungând de la 119,6% la 120,9%. La fel ca în anul 2017, nivelul indicatorului este net inferior celui înregistrat de companiile din sectorul privat care s-a majorat de la 145% la 148,2%.

După ce în anul 2017, rata investițiilor noi din companiile de stat a înregistrat o revenire importantă de la valori apropiate de 0, în anul 2018 nivelul acesteia s-a redus. Astfel, la nivel agregat valoarea indicatorului a fost de 1,3% comparativ cu 3% în 2017.

Excluzând cele mai profitabile 5 companii de stat, deteriorarea este mult mai evidentă, rata investițiilor noi ajungând la 0,7% în 2018 de la 3,3% în anul precedent. Rezultatele obținute confirmă faptul că acest indicator prezintă o volatilitate ridicată în cazul companiilor de stat, cu evoluții bruște de la o perioadă la alta. Pe de altă parte, indicatorul a înregistrat o creștere nesemnificativă în cazul companiilor din sectorul privat, de la 5,6% la 5,7%, stabilizându-se astfel din 2010 și până în 2018 în jurul valorii de 6%. ■