Banca Turciei sfidează inflația, prăbușește lira și finanțează deficitul

407
9 minute de lectură

Scenarii financiare „neortodoxe”

epa07749878 Newly-appointed Governor of Central Bank of Turkey Murat Uysal attends his first press conference as Governor of Central Bank in Ankara, Turkey, 31 July 2019. Reports on 06 July 2019 state Governor of Central Bank of Turkey Murat Cetinkaya has been removed from his position, and replaced by Murat Uysal, his deputy.  EPA/STR
Noul ales Guvernator al Băncii Centrale Turce, Murat Uysal – La prima sa conferință de la Ankara – 31 Iulie 2019 / Foto EPA

Banca Turciei pare să fi capotat în brațele președintelui Recep Tayyip Erdogan, însă măsurile „neortodoxe” luate la sugestia acestuia afectează nu doar lira turcească, ci și monedele economiilor emergente. Unii analiști spun însă că în ultimii ani banca centrală a mimat independența față de șeful statului.

Ultimele măsuri de tăiere a dobânzii de politică monetară și de recalibrare a dobânzilor plătite de banca centrală au prăbușit lira în prima zi a săptămânii. „Lira turcească s-a depreciat luni cu 1,4%  și a târât după ea toate monedele din Europa Centrală și de Est, din  Orientul Mijlociu și din Africa (CEEMEA) după ce banca centrală a Turciei a anunțat un set de măsuri menite să încurajeze băncile să ofere mai multe credite unei economii tensionate”, au observat analiștii de la Rabobank.

O agendă bogată

În ultima perioadă, agenda  Băncii Centrale a Republicii Turcia (BCRT) a fost extrem de încărcată în evenimente.

Astfel, în prima săptămână a lunii iulie, guvernatorul BCRT, Murat Cetinkaya, a fost demis de  președintele Erdogan de la conducerea instituției și înlocuit cu Murat Uysal (fost viceguvernator al instituției), deoarece s-a opus reducerii dobânzii de politică monetară cu trei puncte procentuale.

După preluarea mandatului, noul guvernator a coborât dobânda de politică monetară a BCRT de la 24% la 19,75%, în condițiile în care rata anuală a inflației a fost în luna iulie de 16,7%. Decizia a fost argumentată de autoritatea monetară turcă prin faptul că „datele publicate recent indică o redresare moderată a activității economice. Exporturile de bunuri și servicii continuă să prezinte o tendință ascendentă, în ciuda slăbirii perspectivei economice globale, ceea ce indică o competitivitate îmbunătățită. În special, veniturile puternice din turism sprijină activitatea economică prin canale directe și indirecte. De asemenea, se estimează că exporturile nete vor contribui la creșterea economică, iar redresarea treptată este probabil să continue cu ajutorul tendinței de dezinflație și la îmbunătățirea parțială a condițiilor financiare. Compoziția creșterii are un impact pozitiv asupra soldului extern. Soldul contului curent este de așteptat să își mențină tendința de îmbunătățire”.

Mișcarea nu a surprins piețele financiare, care se așteptau la o tăiere, dar de mai mică amploare.

„Banca centrală turcă (BCRT) a decis să coboare dobânda sa pentru creditele cu termen de o săptămână, garantate cu titluri de stat (one-week repo) de la  24% până la 19,75%. O tăiere era așteptată în piața financiară, dat fiind faptul că frustrarea lui Erdogan față de CBRT, pentru că aceasta nu a redus rata de politică monetară în ședința din iunie, a avut ca efect folosirea de către președinte a uneia dintre «noile sale» puteri executive: alungarea guvernatorului BCRT, Murat Cetinkaya”, spune Morten Lund, analist al Nordea Markets într-o notă pentru investitori. Însă piețele nu uită că tăierea dobânzii a fost intens solicitată de președintele Turciei. .

„Deși înlocuitorul lui Murat Cetinkaya, fostul viceguvernator Murat Uysal, a insistat asupra independenței băncii centrale, credem că mișcarea de înlocuire a guvernatorului mai degrabă confirmă opinia noastră mai veche potrivit căreia banca centrală a Turciei nu a fost niciodată cu adevărat independentă sub regimul Erdogan”, a observat Lund.

Erdogan este de multă vreme avocatul unei teorii economice „neortodoxe”, potrivit căreia scăderea ratelor dobânzii va reduce și inflația. Teoria economică tradițională susține însă că exact opusul este adevărat.

Demiterea lui Cetinkaya și înlocuirea sa cu Murat Uysal a fost acompaniată de o serie de critici.  Mișcările respective „nu vor avea ca rezultat doar o politică monetară proastă, dar vor duce, de asemenea, la o situație în care nu va mai fi nimeni care să spună ce este corect”, declara Refet Gurkaynak, profesor de economie la Universitatea Bilkent din Ankara, într-o postare pe Twitter, preluată de Bloomberg.

Demiterea guvernatorului Cetinkaya nu a fost însă o acțiune singulară, săptămâna trecută, economistul- șef al băncii centrale turce, împreună cu cel puțin nouă alți șefi de departamente din instituție – printre care șeful supravegherii bancare, șeful departamentului de management al riscului, directorul pentru transformare instituțională și șeful departamentului de cercetare – fiind demiși.

O primă metodă „neortodoxă” a BCRT

Ultima măsură adoptată de banca centrală turcă este însă modificarea dobânzilor rezervelor obligatorii pe care băncile comerciale trebuie să le constituie la BCRT. Astfel, rata de remunerare a rezervelor obligatorii, în lire turcești, a crescut la 15%, de la 13%, dar doar pentru băncile care au o rată de creștere a volumului creditelor de 10-20%. Pentru restul băncilor (cu măriri mai mici de 10% a volumului împrumuturilor), rata dobânzii la rezervele obligatorii va fi de doar 5%. Rata de creștere a creditării va fi calculată, pentru fiecare instituție de credit, în fiecare perioadă de cerință de rezervă, iar băncile cu rate de creștere a creditării cu 10-20% vor fi remunerate pentru fiecare perioadă de trei luni (următoare), conform noilor reguli. Noua măsură nu se va aplica depozitelor și fondurilor de participare cu scadență de un an sau mai mult, precum și altor disponibilități cu o scadență mai mare de 3 ani,  ratele de dobândă aplicabile pentru rezervele aferente acestor fonduri ale băncilor rămânând neschimbate.

ISTANBUL, TURKEY - MAY 07: People exchange money at a currency exchange office on May 07, 2019 in Istanbul, Turkey. The country's electoral board ordered a re-run of Istanbul's March 31 mayoral election after President Recep Tayyip Erdogan alleged the vote was plagued by crime and corruption. Ekrem Imamoglu, a candidate with the opposition CHP party, narrowly won by a margin of 14,000 votes and took office in April. Turkish financial markets tumbled and Turkish lira hits 7-month low as results of March poll are annulled. (Photo by Burak Kara/Getty Images)

În luna iulie, Banca Centrală a Republicii Turcia (BCRT/Türkiye Cumhuriyet Merkez Bankasi) a transferat aproximativ 22 de miliarde de lire turcești (cca. 3,94 miliarde de dolari) în Trezorerie, suma constituind cel mai mare transfer dintre cele două instituții, de la plata dividendelor anuale ale BCRT  din ianuarie, potrivit datelor de pe website-ul băncii centrale turce. Numerarul băncii centrale este contabilizat în bugetul lunar al Trezoreriei la capitolul „Portofoliul de trezorerie și veniturile subsidiare”, poziție care a înregistrat un salt la 22,3 miliarde de lire în iulie, de la aproximativ 750.000 de lire în iunie. Fără acest transfer, guvernul ar fi înregistrat un deficit bugetar de aproximativ 12 miliarde de lire turcești, în loc de un excedent raportat joia trecută de 9,9 miliarde de lire turcești.

Fondurile transferate de BCRT vin pe fondul unei încetiniri economice care a redus veniturile fiscale, ceea ce a determinat guvernul să caute alte surse de venit pentru a finanța deficitul bugetar în creștere.

În acest sens, luna trecută, guvernul a adoptat o lege care permite executivului de la Ankara să acceseze o sumă de până la 40 de miliarde de lire turcești din așa-numitul fond de rezervă al BCRT, constituit de aceasta pentru a fi folosit în circumstanțe extraordinare.

Potrivit unei estimări mediane realizate de Bloomberg prin intermediul unui sondaj printre mai mulți economiști, deficitul bugetar al Turciei este previzionat să crească la 3,7% din PIB până la sfârșitul anului, nivel care nu mai fusese atins din 2012.

Infuzia de fonduri de la banca centrală va continua probabil să sprijine finanțele guvernamentale și în luna august, având în vedere că, în conformitate cu ultimele date, autoritatea monetară a transferat deja 19 miliarde de lire turcești către Trezorerie în prima săptămână a lunii curente.

Injecția de fonduri ar trebui să contribuie la aducerea deficitului pe ultimele 12 luni în ținta de sfârșit  de an de 1,8% din PIB, în această lună, potrivit Erkin Isik, economist la QNB Finansbank din Istanbul. Totuși, decalajul s-ar putea extinde la 2,5% -3% din produsul intern brut până la sfârșitul anului, a spus el.

Pericolul iliberal

Toate aceste măsuri ale Băncii Centrale a Republicii Turcia ne duc însă imediat cu gândul la planurile „strategilor” PSD în ale economiei – Dragnea, Vâlcov, Șerban Nicolae, Iordache, Stănescu, Teodorovici – legate de numirea unui nou staff la BNR (operațiune eșuată, în condițiile în care între timp guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost reconfirmat de Parlament pentru un nou mandat) și de „atacare” a independenței Băncii Naționale a României. În acest context nu trebuie să uităm faptul că în ultima parte a lunii ianuarie, reprezentanţii PSD cereau BNR să apere moneda naţională, afirmând că banca centrală „dispune de rezerve de peste 36,8 miliarde (euro – n.r.), adică mai mult decât dublul banilor cash care se mişcă în România”, iar ulterior, în luna aprilie, Parlamentul a votat aducerea în țară a 95% (circa 55 de tone din cele 103,7 tone) din rezerva de aur a României. Oare respectiva rezervă ar fi trebuit să joace același rol precum fondul pentru situații excepționale al BCRT? De asemenea, „strategii” PSD au încercat și limitarea influenței politicii BNR în domeniul măsurilor de pe piața monetară, prin OUG 114/2018.

La acel moment, Reporter Global atrăgea atenția asupra adoptării modelului iliberal îmbrățișat de Ungaria și Turcia, precum și asupra pericolului aplicării unei astfel de măsuri.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele