Tsunami-ul așteptat al populismului nu a avut loc. Viitorul Parlament European va dispune de o puternică majoritate angajată în direcția pro-europeană, constând în consolidarea integrării și în găsirea soluțiilor comune la problemele comune.
Majoritatea pro-europeană se bazează pe patru mari familii politice, PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi – care ar aduna, conform datelor preliminare, circa două treimi din hemiciclu.
Teoretic, avem și un câștigător: Partidul Popular European (PPE) rămâne cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cu 180 de mandate.
Popularii sunt urmați de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (grupul S&D), cu 146.
Aceasta sună ca o veste cunoscută – popularii și socialiștii își împart întâietatea în Parlamentul European încă de la primele alegeri. Dar o schimbare valorică a avut loc duminică, 26 mai: pentru prima oară, PPE și socialiștii nu au reușit să adune, împreună, mai mult de jumătate din numărul total al locurilor.
Consecința: Uniunea Europeană nu va mai fi o „afacere” popular-socialistă. Și cele două mari familii politice europene, chit că ocupă primele două locuri în clasamentul voturilor, nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe. ALDE sau verzii? Aceasta este o întrebare, deocamdată, iar consecințele răspunsului vor fi importante.
Oricum, grupul centrist ALDE și-a consolidat poziția, odată cu intrarea în forță a celor de la Republique en Marche, a românilor din Alianța 2020 USR-PLUS, considerați de mulți adevărații performeri ai alegerilor din această țară, și a formațiunii spaniole Ciudadanos. Astfel, grupul liberal a urcat la 109 deputați, față de 69 ̶ în precedentul parlament.
Partidele populiste ar putea ocupa 25% din locuri sau chiar un pic mai mult, față de 20%, în adunarea anterioară, iar obiectivul lor declarat este să formeze un grup de aproximativ o sută de deputați.
Totuși, Marine Le Pen și Matteo Salvini nu au reușit să atragă formațiuni importante, precum Fidesz-ul maghiar sau PiS-ul polonez. În aceste condiții, ținta lor pare greu de atins.
Avansul remarcabil al verzilor
Susținătorii și personalul verzilor au au avut, cu adevărat, motive de sărbătoare duminică seara, în sala special pregătită, deasupra hemiciclului de la Bruxelles. O sală luminată, evident, în verde.
Conform primelor previziuni oficiale ale Parlamentului European, verzii vor deveni al patrulea mare grup în plen, cu 69 de locuri, în creștere de la 52.
Rezultatul ilustrează un fenomen de substanță, care se găsește în multe țări. În mod clar, este un rezultat al mișcării globale „Fridays for Future”, prin care tinerii protestează săptămânal față de problemele legate de mediu.
Acesta este, în special, cazul Germaniei, unde verzii sunt creditați cu aproape 20%. De asemenea, omologii lor au obținut scoruri semnificative în Țările de Jos (11%), Austria (13%), Irlanda (15%), Regatul Unit (10%), Suedia (9,5% ). În regiunea Bruxelles, locul unor puternice manifestații pentru protejarea mediului, verzii au luat chiar 20%.