Bogdan Tănase: „Chirurgii operează cu o legislație neclară”

Un raport al Corpului de Control al Ministerului Sănătății descrie erori medicale grave și ignorarea atât a protocoalelor chirurgicale, cât și a celor privind utilizarea substanțelor dezinfectante în cazul femeii arse în timpul unei intervenții chirurgicale la Spitalul Floreasca. Situația nu este singulară, ministerul a trimis din nou Corpul de Control să verifice cazul unui al doilea pacient ars într-o intervenție făcută în martie 2019 de aceeași echipă operatorie condusă de medicul Mircea Beuran.

În cazul pacientei operate în data de 22 decembrie și care a suferit arsuri pe 40% din corp, medicii din sală au folosit o cantitate de trei ori mai mare de substanță dezinfectantă pe bază de etanol 89%, care este avizată numai pentru dezinfectarea mâinilor medicilor, înainte de operație, nu pentru pacienți.

Mai mult decât atât, după ce au utilizat 200 ml pe pielea pacientului, medicii din sală nu au așteptat ca substanța să se usuce și au început procedura, în condițiile în care protocolul de utilizare a biocidului interzice folosirea substanței puternic inflamabile în cazul utilizării de electrocautere. Mai exact, pe eticheta substanței denumită Skinman soft protect scrie că este „puternic inflamabil” și că există „risc de incendiu”. La sfaturi pentru personalul medical mai scrie „se va îndepărta de orice sursă de aprindere, se va ține departe de foc, scântei și suprafețe fierbinți. Se vor lua măsurile necesare pentru a evita descărcările statice de electricitate (ce pot provoca aprinderea vaporilor organici)”. Cu toate acestea, biocidul a fost folosit pe pacient și a intrat în contact cu un cauter electric. Cantitatea prea mare de soluție a făcut ca sub câmpul steril să se formeze vapori care au ars mocnit până când medicii și-au dat seama ce se întâmplă.

O altă abatere gravă constatată de echipa de control a Ministerului Sănătății este că în sala de operație, la început, nu era niciun medic primar specializat, doar rezidenți și asistenți. Operația a fost începută de un rezident din anul V, fără supravegherea profesorului (Mircea Beuran) sau a vreunui medic care era de gardă pe 22 decembrie.

„În echipa operatorie s-a preferat să se intervină cu un medic rezident şi apoi cu un medic specialist venit de acasă, în loc să intervină echipa de medici primari, care erau de gardă în spital. Rezidenţii, atunci când intervin într-un timp operator, trebuie să fie sub directa şi stricta supraveghere a îndrumătorului sau responsabilului de rezidenţi, lucru care nu s-a întâmplat în acest caz”, a declarat ministrul sănătății, Victor Costache, în cadrul conferinței de presă de prezentare a raportului Corpului de Control.

El a explicat mai departe că „s-a ignorat o procedură care este adoptată la scară largă la nivel naţional, procedura de dezinfecţie a tegumentelor, în care se foloseşte în primă instanţă betadina, şi în cazul pacienţilor alergici la iod se foloseşte gluconatul de clorhexidină”.

Mai mult, în raportul Corpului de Control scrie că înregistrarea incidentului în registrul de prelucrare a incidentelor și accidentelor intra- și perioperatorii nu s-a făcut de către medicul implicat direct în intervenția la care s-a produs incidentul. Acesta a fost consemnat în registru pe 22 decembrie de către asistentul-șef de tură.

Mircea Beuran a spus că semnătura lui apare pe protocolul de operație chiar dacă a intrat în sală după ce trecuse incidentul în care pacienta a ars, deoarece el a încheiat intervenția chirurgicală.

„Echipa am găsit-o speriată, șocată de evenimentul respectiv, am continuat operația și am finalizat-o. Este firesc că în clipa în care am intrat într-un bloc operator am făcut o intervenție, e reintervenție. Prin fișa postului, șeful de secție, calitate pe care o am, trebuie s-o facă. În condițiile acestea, am parafat protocolul operator. Au existat încă doi chirurgi. Regula este ca cel cu grad cel mai mare – operând și finalizând operația am pus această parafă”, a spus Beuran, care a negat acuzațiile de mușamalizare.

Însă nu este pentru prima dată când echipa operatorie condusă de medicul Beuran a făcut o astfel de eroare, doar că într-un alt caz, care s-a întâmplat în martie 2019, pacientul a supraviețuit și incidentul nu a fost atât de grav.

Șpaga motivează încălcarea protocoalelor

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, cel care a dezvăluit cazul în spațiul public la șase zile după incident, susține că „medicii-dumnezei” sunt în spatele acestor nereguli. Și în cazul din martie 2019, „avem de a face cu același medic rezident nesupravegheat”.

„Este un obicei despre care nu se vorbește, ticălos, în această țară, ca marii profesori, somitățile să mintă că intră în sală. Ei semnează foile de observație și protocolul operator pentru șpagă. Pacientul știe că a intrat domnul profesor, se duce cu plicul la el și din plicul acela se mai împarte, dacă vrea domnul profesor, cu cei care intră în sală”, a explicat Ungureanu într-o intervenție la Realitatea, imediat după ce ministrul sănătății a comunicat concluziile raportului Corpului de Control.

Un exemplu similar era medicul Mihai Lucan, a explicat Ungureanu pentru Reporter Global. „Este o practică generalizată. Vă dau exemplul lui Lucan, fiindcă îmi este foarte cunoscut. El era cel care ajungea în fața pacienților selectați pentru transplant și el se prezenta ca fiind cel care va opera. Intrau în sală pacienții, erau operați de fiul lui sau de alți medici și după ce se termina intervenția, ei fiind convinși că i-a operat domnul profesor, mergeau cu plicul cu șpagă la el. Unul dintre motivele pentru care marii dumnezei medicali încă se semnează pe protocoalele operatorii fără să mai intre în sală cu anii, nu vorbim de o lună-două, este exact acesta – șpaga. Mai departe, după caz, dacă știu mai bine tabla împărțirii decât tabla înmulțirii, împart banii și cu alții care au mai muncit sau o rețin doar pentru ei și consideră că le fac un serviciu acelor medici pentru că le oferă posibilitatea să-și facă mâna. Cazul de la Floreasca este la indigo, adică profesorul Lascăr se întâlnește cu rudele acestei doamne (pacienta arsă), ea cerând ajutorul prin rude să se opereze, fiind un caz terminal. Domnul Lascăr îl sună pe marele profesor Beuran, acesta îi spune „sigur, mă ocup” și nu intră el în sală, pune un rezident de anul V să intre, nesupravegheat. De aici lanțul de erori pe care îl vedeți și sunt altele pe care nu le vedeți, pentru că nu le spune nimeni”, a spus Ungureanu.

Unde e răspunderea, totuși

Președintele Alianței Medicilor, chirurgul Bogdan Tănase, a explicat pentru Reporter Global că, în România, legislația privind responsabilitățile rezidenților nu este foarte clară. Însă medicul curant, care îndrumă rezidentul, este responsabil de greșelile acestuia, chiar dacă nu era în sala de operație.

„Cadrul legislativ pentru a-i lăsa pe rezidenți să opereze nu există, nu e clar. Ei nu sunt recunoscuți ca furnizori de servicii medicale, depun jurământul lui Hipocrate la Colegiul Medicilor și primesc un cod de parafă, dar nu au răspundere medicală sau au răspundere limitată. Persoana care răspunde 100% de pacient, indiferent dacă este sau nu în sala de operație, este medicul curant al pacientului. În cazul de la Floreasca a fost Beuran. Indiferent de cine a făcut operația, el răspunde pentru tot, de asta semnează protocolul operator”, a explicat Tănase. ■