Guvernul Orban a fost la un pas să avizeze un proiect de ordonanță de urgență prin care se exonerau clienţii băncilor de economisire-creditare de la rambursarea unor sume reprezentând prime de stat şi accesorii.

Ministrul lucrărilor publice, Ion Ştefan, anunțase intenția de a promova în guvern un act normativ prin care aproximativ 700.000 de persoane care ar fi încasat în trecut, prin programul de economisire-creditare, prime de stat prin intermediul a două bănci, ar fi fost scutite de la rambursarea sumelor primite de la stat. În ultima clipă, proiectul de ordonanță nu a fost aprobat de guvern, motivul fiind se pare lipsa tuturor avizelor necesare.

Dar ar fi fost corectă din punct de vedere economic decizia de exonerare de la obligația de rambursare a banilor către stat? Pentru a avea un răspuns clar, trebuie să ne întoarcem în timp.

În anul 2004, băncile românești au putut lansa, pe baza legii, un model de economisire-creditare austriac, numit Banca pentru Locuințe. Modelul era cât se poate de educativ și de generos, în același timp. Educativ, pentru că se baza pe economisire. Generos, pentru că, în conformitate cu legea, cei care reușeau să economisească o anumită perioadă și o anumită sumă se calificau pentru obținerea unui credit pentru achiziția, construcția sau îmbunătățirea locuinței în condiții avantajoase de dobândă față de nivelul pieței. În plus, legea permitea acordarea unei prime de la stat de 25% din valoarea sumei economisite, dar nu mai mult de 250 de euro anual.

Sute de mii de clienți la băncile pentru locuințe

BCR și Raiffeisen au fost băncile care au dezvoltat cel mai mult sistemul, dovada cea mai bună în acest sens fiind că BCR – Banca pentru Locuințe a ajuns la 300.000 de clienți. Raiffeisen a reușit să adune doar aproximativ 75.000 de depunători. Până aici, toate bune și frumoase.

Numai că în anul 2015, Curtea de Conturi, în virtutea dreptului de a controla banii publici și deci primele acordate de la bugetul de stat, descinde la cele două bănci pentru locuințe.

Rezultatele controlului sunt dezastruoase pentru bănci. Inspectorii Curții de Conturi constată o mulțime de nereguli. Astfel, Curtea de Conturi arată că de prima de la stat ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleiaşi familii.

Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a se contracta credite pentru locuințe, ci doar pentru a obţine subvenţia de la stat. Controlul Curții de Conturi arată că BCR Banca pentru Locuințe acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi către BCR era, la acel moment, de aproximativ 60 de milioane de euro.

A urmat un șir lung de procese care au pus pe butuci sistemul băncilor pentru locuințe și a dat, deocamdată, câștig de cauză Curții de Conturi.

Băncile contestă ideea că persoanele sub 18 ani nu ar fi avut dreptul să primească prima de la stat. Este posibil ca legea să fie interpretabilă. Dar la fel de sigur este că sistemul a fost abuzat. Discret, o serie de clienți ne-au declarat că au fost invitați de reprezentanții băncilor să economisească nu pentru a obține creditul ipotecar, ci pentru prima de la stat.

Sistemul de economisire-creditare a fost deturnat de bănci

Cu alte cuvinte, băncile au transformat produsul bauspar din unul destinat locuințelor într-unul care oferea un randament foarte bun. Într-adevăr, la 1.000 de euro economisiți primeai de la stat 25% din sumă. Un randament sigur și imposibil de obținut prin depozitele clasice.

Faptul că sistemul a fost utilizat pentru randamente și nu pentru construcția de locuințe îl arată chiar cifrele Curții de Conturi în cazul BCR, și anume că din 185.000 de contracte de economisire, doar pentru 2.900 s-au acordat împrumuturi.

Este clar că programul a fost deviat de la scopul inițial și cel legal, și anume de a crea pârghiile pentru economisire și apoi pentru creditare cu scopul de a construi sau îmbunătăți o locuință.

Cine plătește greșelile? Banca sau clienții?

Decizia juridică este dificil de comentat, dar logica economică ne arată că programul a fost deturnat. Ca de obicei însă, într-o astfel de situație se pune întrebarea „cine plătește pentru greșeli?”. Băncile sau beneficiarii? Cine returnează sumele primite de la bugetul de stat? Beneficiarii persoane fizice sau societățile bancare?

Deocamdată, instanța a obligat băncile să plătească. De-a lungul activității lor, în perioada 2004-2015, BCR a încasat prime de la bugetul de stat de 608 milioane de lei, iar Raiffeisen, în valoare de 157 de milioane de lei. De aceea, nu este clar motivul pentru care guvernul ar fi dorit să exonereze clienții băncilor de la rambursarea sumelor la stat, pentru că, deocamdată, băncile sunt cele care trebuie să plătească.

Tot răul, spre bine. Membrii guvernului trebuie să se mai gândească dacă este cazul să scutească persoanele fizice beneficiare de la rambursarea sumelor către stat. Prejudiciul trebuie recuperat, iar acest lucru ar trebui să se întâmple de la bănci. Dacă băncile se vor îndrepta apoi împotriva clienților, asta rămâne de văzut. Cert este că situația băncilor de locuințe trebuie rezolvată, chiar dacă societățile bancare vor fi obligate să plătească. ■