„Ca să fie concluzia foarte clară, noi am promis și ne ținem de cuvânt cu acele măsuri sociale cum ar fi legea pensiilor, legea salarizării și pentru care e necesar a găsi sumele necesare pentru a fi aplicabile și în anii care urmează, și atunci trebuie să ai o abordare pro-business, adică să faci tot ce este posibil ca economia să meargă din ce în ce mai bine și anumite concepte să fie orientate puternic pe zona de economie reală. Aceasta e obligația unui ministru de finanțe, fapt pentru care la Finanțe o să facem o propunere de mai multe măsuri, cum să crești veniturile, cum să scazi cheltuielile, pe toate palierele economiei.” Este anunțul cu care ministrul de finanțe a ieșit la rampă în încercarea de a liniști spiritele alertate de deficitul pe primele cinci luni și de faptul că guvernul trebuie să scoată, din pământ, din piatră seacă, încă șapte miliarde până la sfârșitul anului. Plus alte opt, pentru că, iată, președintele Iohannis a promulgat legea pensiilor, iar pentru prima creștere a punctului de pensie, prevăzută pentru septembrie, e nevoie de alți bani.

Prudență austeră

         Este această analiză pe care o face guvernul o pregătire disimulată pentru austeritate sau măcar mai multă prudență, căci fundul sacului se cam vede? Nu e deloc exclus.

         Până una-alta, intențiile guvernului sunt cumva edulcorate și neclare. Ministrul finanțelor, la unison cu premierul, ne spune că totul e bine, dar că, pentru a fi și mai bine, vrea să facă puțină ordine și curățenie în sistemul de stat. Așadar, știm că pe 31 iulie va avea loc o rectificare bugetară și că până atunci se va face un plan serios de măsuri care să împiedice risipirea banului public și să aducă și economii. „ Nu fac o economie pentru că nu am bani, o fac dacă pot să nu cheltuiesc un ban inutil, e normal să fac acest lucru”, a dat asigurări Eugen Teodorovici, evitând să spună exact despre ce este vorba. Câteva exemple au fost aruncate, totuși. Altfel, exemple care stau în picioare, însă întrebarea e de ce au fost tolerate practicile respective și dacă într-adevăr guvernul va reuși să le pună capăt. Și mai e ceva: cât de mult vor conta respectivele măsuri, câți bani vor aduce cu adevărat la buget.

Detașările, subiect sensibil

În vizita la Tulcea, premierul Dăncilă vorbea revoltată de practica detașărilor de la o companie de stat la alta, care permite acordarea unor salarii consistente și sensibil diferite unor oameni care fac același lucru ocupând posturi similare. Sigur, e o măsură care „dă bine”, dar e oare un fenomen din care să se adune o sumă frumușică din banii lipsă la buget? Că dacă e așa e grav.

Pensionarii nu vor mai lucra la stat

De asemenea, ministrul Teodorovici s-a pronunțat pentru interzicerea cumulului pensiei de stat cu salariul de la stat. Dincolo de acestea, și-a continuat avertismentele la adresa funcționarilor publici și, spune el, cine nu ține pasul și mai blochează avize sau nu se comportă adecvat va pleca.

        Ideea reducerii de personal prin diverse ministere a mai fost fluturată cu subînțeles de ministrul finanțelor. Doar că, iată, cu legea pensiilor gata de aplicare, Casa de pensii are nevoie de personal pentru recalculări. Chiar fostul ministru al muncii, Olguța Vasilescu, își manifesta speranța că lucrătorii de aici vor face față și că nu vor fi întârzieri. Că de bani, nimeni de la putere nu își face, oficial, griji. Drept e că cea mai mare presiune pe buget nu va fi din acest punct de vedere nici anul acesta, nici la anul (deși sumele sunt consistente, la anul este vorba despre aproape 25 de miliarde), ci în 2021 și în 2022, când nu se știe cine va mai fi la putere și ce va mai face.

        În plus, la analiza cheltuielilor și veniturilor, Eugen Teodorovici va trebui să țină cont și de doleanțele primarilor, care au nevoie de bani pentru proiecte. Iar în calitate de, cel mai probabil, candidat al PSD la președinție, ministrul finanțelor are nevoie de susținerea primarilor în campanile. Politic vorbind, calculele economice se pot complica.

        Ce va ieși din toate acestea și cu ce rezultate, vom vedea în câteva săptămâni.

Sezonul remanierilor

        Tot atunci, vom vedea cum arată schimbările din guvern. Viorica Dăncilă a confirmat remanierea: „Începem evaluarea pe fiecare minister în parte, astfel încât atunci când vom face o remaniere, aceasta va fi raportată la măsurile din programul de guvernare, la activitatea fiecărui ministru, la modul în care a comunicat măsurile pe care le-a luat și pe urmă vom vedea unde vom remania și unde vom merge cu același ministru. Remanierea nu este pentru o persoană sau alta. Nu s-a discutat. Am văzut în spațiul public deja apărute câteva nume de miniștri. Nu a fost nicio discuție până acum referitoare la un ministru sau altul”. Și totuși, toate sursele dau ca sigură plecarea ministrului de interne, Carmen Dan. Ar fi, de altfel, în logica ultimelor mișcări ale premierului și nimeni nu se mai așteaptă ca ultima redută teleormăneană să mai reziste în fața războiului de independență (sau nu tocmai) declanșat de Viorica Dăncilă. În plus, ar fi o lovitură de imagine importantă pentru premier. Protejatul prietenului Arsene al lui Liviu Dragnea de la Neamț, ministrul transporturilor, Răzvan Cuc, are și el zilele numărate. Și, deși într-o campanie evidentă de imagine, nu convinge pe nimeni. Nici pe șoferii blocați pe șoselele patriei, nici pe călătorii din trenuri sufocați în vagoane supraaglomerate sau în trenuri care nu știi niciodată când ajung la destinație. Sigur, marea întrebare e dacă partenerii de la ALDE vor accepta să îl predea, în sfârșit, pe Teodor Meleșcanu de la Externe. Însă, în condițiile în care se conturează tot mai clar candidați separați la prezidențiale, paradigma negocierilor s-ar putea să se schimbe serios. Ce va aduce această remaniere în materie de eficiență guvernamentală e greu de anticipat. Va fi însă cu siguranță încă un pas marca Viorica Dăncilă.