Talentele noastre exilate: 90% din emigranții români lucrează în UE

400
6 minute de lectură

Raport OCDE

Talente exilate, acesta ar fi mesajul esențial transmis de un amplu studiu despre emigrația românească. O radiografie care-și propune, pentru prima dată, să înțeleagă fenomenul care este responsabil pentru 75% din declinul populației României, care a pierdut în 18 ani aproape trei milioane de locuitori.

Emigranții sunt considerați adesea o pierdere pentru țara lor de origine, dar pot juca, de asemenea, un rol important în stimularea dezvoltării economice, în special prin competențele pe care le pun în slujba angajatorilor din țările unde aleg să emigreze. Dacă aceștia aleg să se întoarcă în țările de origine, reintegrarea lor pe piața muncii și în societate va fi facilitată de faptul că vorbesc limba locală și posedă calificări dobândite în străinătate, apreciate de către de angajatori.

Diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume, raportat la numărul total al populației, arată  un raport al OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), comandat de Ministerul de Externe al României.

Raportul ia ca puncte de referință anii 2001/2002, respectiv 2015/2016. În acest interval, diaspora românească a crescut cu 2,3 milioane, de la 1,1 milioane la 3,4 milioane. Peste 90% dintre românii ce au decis să emigreze au ales Europa. Românii au ales cu predilecție Italia (peste 1 milion), Germania (aproximativ 700 de mii) și Spania (cca 600 de mii).

În căutarea unui job

Aproape două treimi dintre emigranții români din întreaga Uniune Europeană au declarat că principalul motiv pentru care au părăsit țara este legat de găsirea unui loc de muncă.

Familia a fost al doilea motiv cel mai frecvent evocat, 31% dintre migranți au părăsit țara pentru a sta aproape de rude. Cea mai mare pondere a fost în Austria, unde mai mult de jumătate (57%) dintre emigranții români au indicat familia ca motiv pentru migrația lor. Proporția care a migrat din motive familiale s-a apropiat de media din Italia, Spania, Belgia și Ungaria. În schimb, mai puțin de o cincime din emigranții români din Regatul Unit și Grecia au menționat motive familiale.

Dar de ce avem familia pe locul al doilea printre motivele invocate de migranți? Răspunsul este simplu: mai toți românii au părăsit țara inițial cu gândul de a munci în străinătate pentru a-și atinge diverse obiective (construcția unei case, acumularea de capital pentru demararea unei afaceri), urmând ca după un număr de ani să revină în România. Remiterile cetățenilor români din străinătate au urcat la 6,2 miliarde de euro la nivelul anului 2007, anul intrării în Uniunea Europeană, scăzând până la sub 4 miliarde de euro în 2017. Se observă o scădere abruptă în ceea ce privește sumele de bani trimise în țară, care poate fi și ea atribuită regrupării multor familii peste hotare.

Aceste cifre ne spun sec că la început a plecat un singur membru al familiei, care muncea în străinătate și trimitea bani în țară, apoi aceștia și-au luat și familiile rămase în România peste hotare.

Conform raportului OCDE, majoritatea emigranților români au păstrat cetățenia română, dorind să-și mențină legăturile cu țara-mamă. Pe de altă parte, statele UE unde aceștia muncesc nu au o politică de acordare a cetățeniei pentru emigranții din interiorul Uniunii.

În ansamblu, în 2015/2016, 22% dintre emigranții români cu vârste de peste 15 ani, care trăiesc în țările OCDE, au avut un nivel educațional ridicat, în timp ce 30% au avut un nivel scăzut de educație. Există totuși o eterogenitate între țările de destinație. În țara principală de destinație, Italia, emigranții români au cel mai scăzut nivel de educație, doar 7% dintre aceștia au studii superioare, în timp ce peste 35% aveau un nivel scăzut de studii. Spre deosebire de Italia, în Spania numărul românilor cu studii superioare este de 17%.

Germania atrage „gulerele albe”

În general, românii cu un grad ridicat de educație au ales să emigreze în Germania, Franța, Marea Britanie, Franța, dar și în Canada (77%, cu studii superioare) sau Statele Unite (54% dintre emigranți având studii superioare). Aceste două țări au avut foarte puțini emigranți români slab educați: 10% în Statele Unite și 7% în Canada.

Germania este principala țară de destinație pentru emigranții români cu studii superioare. De ce unul din cinci români cu studii superioare alegând Germania? Probabil, pentru că oportunitățile economice oferite de această țară au reprezentat principalul argument, alături de soliditatea economiei țării-gazdă, dar un motiv poate fi și riguroasa apreciere a meritului și profesionalismului, care lipsește în țară.

Concomitent cu cifrele prezentate anterior, vom analiza și izvoarele ce au generat cel mai mare număr de emigranți, iar acestea se găsesc în acele regiuni ale țării slab dezvoltate. Aici menționez întreaga regiune a Moldovei și județele din sudul României. Motivele principale sunt cele legate de migrația economică, aceste zone înregistrând adevărate decalaje comparativ cu cele din Transilvania, unde se remarcă un grad avansat al nivelului de fonduri europene atrase și investiții. Orașe precum Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Brașov, Sibiu, Arad sau Oradea reprezintă modele pentru dezvoltare locală și regională, pe când cele din Moldova sau județele din sud sunt un contraexemplu pentru ceea ce reprezintă buna practică administrativă.

Lucrurile sunt simple: patriotismul este descris și de economie, iar decidenții politici ar trebui să conștientizeze că România nu își mai poate permite politici economice și administrative iraționale și ineficiente.

Din raportul OCDE, reiese că în străinătate avem 3,5 milioane de români. Nu sunt luați în calcul ultimii doi ani și jumătate. Acum, cifra acestora este posibil să depășească 4 milioane.

Și mai mult decât atât, cei mai mulți români au ales să emigreze în Italia și Spania, două țări cu mentalitate, limbă și cutume asemănătoare cu România. Cei plecați au căutat nu doar locuri de muncă, ci și o cultură care să le aducă aminte de România.

Acest raport ar trebui nu doar să atragă atenția actualilor guvernanți, în legătură cu grava problemă demografică a României, ci este momentul ca, indiferent ce guvern vom avea în funcție, să fie create premisele economico-sociale pentru ca românii să revină în țară. Exemple există. Nu trebuie decât să se implementeze pe scară largă modelul de la Cluj sau de la Oradea, pentru ca România să se dezvolte și să inverseze rata migrației.

Patriotismul nu înseamnă sloganuri, patriotismul se evaluează în economie!

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele