În ultima săptămână, România a trecut prin turbulențe politice așa cum nu au mai fost în perioada postdecembristă. Fără un guvern stabil și cu perspectiva unui parlament dizolvat, s-ar fi putut intra în colaps politic, suprapus crizei profunde provocate de epidemia cu noul coronavirus. Și în alte țări există miniștri sau parlamentari diagnosticați cu Covid-19. La noi s-a ajuns în situația că parlamentul a pus lacătul, iar premierul și o parte a cabinetului sunt izolați. Ei conduc țara prin WhatsApp. Sau, cum răutăcios s-a spus, conduc țara prin videochat.
Parlament, închis, guvern, izolat
O altă mare problemă a României este dată de faptul că în acest an ar trebui să fie două rânduri de alegeri, locale și parlamentare. De fapt, criza politică de la asta a și plecat: ambiția de a declanșa alegerile anticipate și alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Asta a dus la căderea guvernului Orban și la două tentative eșuate de a forma un alt Executiv, și așa ne-a prins pandemia Covid-19.
Iar graba liberalilor de a-și desemna candidații la primării i-a băgat în izolare și a presărat teama de contaminare și printre ceilalți.
Virus de import
În perioada 17 – 19 februarie, Vergil Chiţac a participat la o reuniune NATO la Bruxelles, iar pe 6 martie Secretariatul general al Adunării NATO a emis un document în care participanţii erau anunţaţi că unul dintre membrii delegaţiei franceze a fost depistat pozitiv cu Covid-19.
În mod paradoxal, Chițac a aflat de documentul trimis de NATO abia în 9 martie, în aceeași zi în care a participat la şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, unde au fost prezenţi aproximativ 100 de liberali, inclusiv premierul Ludovic Orban. Atunci, senatorul a fost desemnat candidatul formațiunii la Primăria Constanța. Este greu de crezut că nu a dat mâna cu ceilalți, poate chiar s-au îmbrățișat pentru a se felicita. În plus, era a doua zi după Ziua Femeii, deci un motiv în plus pentru apropieri.
De altfel, în 8 martie, Chițac chiar participase la o petrecere de Ziua Femeii, în Constanța, cu 400 de doamne. Mai mult, s-a întâlnit și cu politicieni locali.
Și cei care au interacționat cu el înainte de a afla vestea, de exemplu Nicușor Dan și deputatul USR Stelian Ion, au intrat în izolare.
Senatorul spune că, imediat ce a aflat, a sunat un medic care i-ar fi spus să stea liniștit, dacă nu are simptome. Ceea ce a și făcut.
În mod paradoxal, nimeni nu a vorbit despre documentul primit de la NATO. Chițac nu a fost singur în delegație, iar scrisoarea a ajuns la conducerea Senatului. De asemenea, este paradoxal și modul în care NATO a informat, printr-o scrisoare, nu un e-mail, care ar fi ajuns chiar în 6 martie.
Din 9, de când Chițac știa, până în 13, când a fost confirmat oficial cu coronavirus, a mai avut întâlniri. Și în Parlament.
Pe lângă soție, asistent și câțiva colegi, confirmați cu Covid-19, Vergil Chițac a închis și clădirea Parlamentului.
Prin urmare, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, în temeiul art. 292 din Codul de procedură penală, s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prevăzută de art. 352 din Codul penal.
Anchetatorii vor stabili dacă acesta a luat măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului. Între timp, starea lui s-a agravat.
Lista de candidați, dar și cu suspecți
Aceasta este lista cu candidații la primării, validați de conducerea PNL. O parte au participat la ședința Biroului Politic. Dintre ei, Florin Oancea din Deva a fost confirmat cu noul coronavirus.
Alexandria – Mitran Vera
Arad – Sergiu Bălceanu
Bihor – Ilie Bolojan
Bistriţa-Năsăud – Nelu Turc
Botoşani – Cătălin Flutur
Buzău – Adrian Zoican
Bucureşti – Nicuşor Dan
Caraş Severin – Ioan Popa
Călăraşi – Dan Drăgulin
Cluj – Emil Boc
Constanţa – Vergil Chiţac
Craiova – Nicolae Giugea
Drobeta Turnu Severin – Daniel Cârjan
Focșani – Ion Ștefan
Iaşi – Mihai Chirica
Miercurea Ciuc – Marius Țepeluş
Râmnicu Vâlcea – Virgil Pârvulescu
Ploiești – Andrei Voloșevici
Sfântu Gheorghe – Liviu Comăneci
Sibiu – Adrian Bibu
Slobozia – Dragoş Soare
Slatina – Liviu Voiculescu
Suceava – Ion Lungu
Târgu Jiu – Marcel Romanescu
Timişoara – Nicolae Robu
Târgoviște – Aurelian Cotinescu
Târgu Mureş – Teodora Benedec
Tulcea – Ştefan Ilie
Zalău – Vasile Burgărean ■
Se ivește democrația participativă
Am analizat, împreună cu președintele Biroului de Cercetări Sociale, Bruno Ștefan, șansele ca în România să aibă loc alegeri. Sociologul crede că această criză, a noului coronavirus, este o oportunitate pentru schimbarea modului de vot și că ar putea deschide drumul democrației participative prin introducerea votului electronic. „Putem avea o guvernare participativă și să înlăturăm un tipar primitiv și pervertit, actualul sistem electoral. Votul electronic deschide calea consultării frecvente a populației, se poate face referendum peste referendum. Omul stă acasă și decide. Dacă poate lucra de acasă, poate și vota de acasă”, explică Bruno Ștefan. El crede că mai multe țări vor recurge la acest procedeu, deoarece au loc alegeri și în alte state europene care se află în această situație. Sociologul crede că votul electronic este mai cinstit decât votul la urne și că, pentru cei care nu au telefoane mobile adecvate, se pot găsi soluții. De exemplu, introducerea unui soft în bancomatele de la bănci. Bruno Ștefan spune că după ce vom trece de această criză, vom asista la reașezarea lumii, inclusiv a lumii politice. El crede că nu este nevoie să se amâne alegerile pentru anul viitor, cel mult până în vară sau toamnă.
Criza întărește primarii și prefecții
Sociologul făcea sondaje pentru alegerile locale, însă a renunțat chiar la începutul lunii deoarece oamenii nu mai deschideau ușa. Însă, din experiență, spune că această criză întărește poziția primarilor și a prefecților din țară și că ei vor influența și rezultatul. Adică, bătălia se va da tot între PSD, care are cei mai mulți primari, și PNL, care are și primari, și prefecți.
PSD face eforturi mari să-și revină din punctul de vedere al imaginii. Bruno Ștefan spune că alegătorii lor sunt nemulțumiți că nu au avut pe cineva la Cotroceni, că social-democrații nu s-au impus în fața lui Iohannis, că nu s-au dus cu o propunere de premier. „Au majoritatea, însă au mârâit numai cât le-a dat voie Iohannis”, susține Bruno Ștefan.
În opinia sociologului, guvernul va ieși foarte șifonat din această poveste, a coronavirusului, vor fi obosiți și hăituiți și nu-i vor putea înfrunta pe social-democrați, care vor veni „strălucitori și veseli”. În aceste condiții, greul rămâne pe umerii celor din teritoriu și numai de ei, de implicarea și soluțiile, uneori și norocul, pe care le au pentru a gestiona criza.
PNL a pierdut și Diaspora, deoarece nu doar că au fost ezitanți, dar chiar le-au transmis românilor din străinătate să nu vină acasă. Desigur, îndemnul s-a făcut în ideea de a-i proteja pe cei din țară, însă Diaspora nu va uita că a stat în vânt și ploaie sau în arșiță să-i voteze.
Deși strigă la unison că nu vor să politizeze această criză, că își doresc doar să treacă românii de acest necaz, toți încearcă să tragă foloase. Și toți îi înregimentează pe cei de la partidele mici. PSD ia de la Pro România, iar PNL, de la PMP și ALDE. „Totul este un calcul și negocieri între PSD și PNL”, a conchis Bruno Ștefan.
Ar fi desuet să discutăm despre alegeri
Primarul general al Capitalei, lider PSD, Gabriela Firea, crede că alegerile locale vor fi amânate, iar despre anticipate nici nu se poate discuta.
„Cred că se vor amâna pentru toamnă și alegerile locale. De anticipate nici nu se mai pune problema. Cred. Aici nu am o informație (…) Nu poți să organizezi alegeri într-o perioadă în care sunt anumite restricții și de activitate economică, în care toți trebuie să fim implicați în organizarea depășirii pandemiei, nu să ne facem reclamă la obiective administrative și politice. Ar fi desuet de-a dreptul”, a declarat Gabriela Firea la Marius Tucă Show.
Premierul Ludovic Orban a declarat recent că analizează posibilitatea amânării alegerilor: „Am convenit asupra datei de 28 iunie după discuțiile cu liderii politici, urmând să vedem care sunt evoluțiile și eventual să luăm altă decizie. Deocamdată e prematur să ne pronunțăm dacă amânăm sau nu alegerile, pentru că este greu de anticipat dacă e un virus sezonier, când va fi atins un vârf, în funcție de evoluții vom lua deciziile potrivite”.
Într-adevăr, multe voci din toate partidele spun că nu au curaj să meargă în localități pentru a face campanie electorală, că oamenii vor fi prea loviți, economic sau din punctul de vedere al sănătății, încât să mai aibă minimă toleranță și pentru politicieni. De aceea, îi vor lăsa pe aleșii locali, care le-au fost alături în toată această perioadă, să le netezească drumul.
Legea permite amânarea alegerilor
Dacă în cazul parlamentarilor nu este o presiune mare, deoarece mandatele lor expiră în luna decembrie, aleșii locali sunt mandatați doar până în iunie.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, explică pârghiile existente pentru amânarea alegerilor.
„Este un text în Codul Administrativ pe care nimeni nu-l citește, nici cei care l-au făcut nu cred că l-au citit, în care scrie clar că în caz de dezastre, sinistru, situații de crize, se pot amâna alegerile. Dacă ar fi să ajungem în situația de cod roșu de coronavirus în România, s-ar putea amâna alegerile locale, dar numai prin lege organică”, spune judecătorul.
Zegrean spune că situația actuală permite inițierea unei legi care să prelungească mandatul aleșilor locali.
Mai mult, decretarea stării de urgență de către președintele Klaus Iohannis arată clar că acest lucru se poate face.
Mandatele se pot amâna cât durează situația care a determinat amânarea. ■
