Ținta… BNR

În ultimii ani, în care România a avut un guvern PSD-ALDE, Mugur Isărescu și echipa sa de la Banca Națională a României nu au avut o viață ușoară.

141
6 minute de lectură

Începând cu anul 2017, instituția, dar și oficiali de prim rang ai BNR a trebuit să răspundă, atât mediatic, dar și prin pârghiile pe care legea le-a conferit Băncii Naționale a României, atacurilor mai mult sau mai puțin voalate, precum și măsurilor economice guvernamentale mai mult sau mai puțin inspirate și care amenințau anumite echilibre macroeconomice.

Foto: Bogdan Cristel

Temele atacurilor au fost diverse: de la politica de curs de schimb și de dobândă, la rezerva de aur și la opiniile exprimate de oficialii BNR în probleme de natură economică.

La fel și atacatorii. Vocile lor au răsunat din diverse colțuri ale societății românești, dar în special din acele colțuri legate de putere.

Printre acuzatorii BNR, s-au numărat Liviu Dragnea, președintele ajuns după gratii al PSD, care anul trecut, spre exemplu, acuza BNR că face jocuri împotriva intereselor României. „Încerc să înțeleg, prea seamănă, prea sunt coordonate unele acțiuni de la BNR, unele declarații ale preşedintelui, ale liderilor din opoziție, știri false. Poate, cineva e nervos că România chiar începe să-și folosească potențialul propriu în propriul interes. Îi dă la picioare și României, și nouă, și mie, în primul rând, normal, președintele partidului”, declara Liviu Dragnea la un post TV.

Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice, țintea și el cu acuze banca Centrală și oficiali ai acesteia. Spre exemplu, la începutul acestui an, acesta declara, ca reacție la o afirmație a economistului-șef al BNR, care spunea că OUG 114/2018 ar putea determina desființarea pilonului II de pensii prin plecarea administratorilor fondurilor: „Cred că a fost așa, acolo, într-o discuție pe un anumit subiect. Domnul Lazea este economistul-șef al băncii centrale. Nu cred că are în sarcini și atribuții astfel de acțiuni și nu cred că reprezintă punctul de vedere al băncii centrale. Dacă cumva reprezintă, atunci rog BNR să-și exprime punctul de vedere pe acest subiect. Acum, dacă vreţi să aveți și o știre, eu cred că BNR în ultima perioadă își cam depășește, din păcate, o parte din atribuții. Pentru că sunt fel de fel de declarații, fel de fel de discuții care nu-şi au rostul mai ales în zona publică”. Mai mult, șeful de la Finanțe evita să prezinte modificările importante aduse de OUG 114/2018, la întâlnirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, precum și dialogul cu BNR pe această temă (o bună perioadă), bulversând piața românească de capital, dar și o serie de fundamente ale stabilității macroeconomice, precum cursul de schimb (sensibil la acțiunile guvernului).

La rândul său, Daniel Zamfir, senator ALDE, președinte al Comisiei economice a Senatului și inițiator al unor legi din domeniul bancar, unele declarate total sau parțial ca fiind neconstituționale, critica, la începutul acestui an, modul de calcul al indicelui de dobândă al pieței românești ROBOR, făcând BNR responsabilă de deformarea mecanismelor pieței bancare. „Vreau să cer BNR ca de mâine să oprească acest mecanism artificial de calculare a ROBOR, care umflă ratele românilor. ROBOR este o înțelegere între băncile comerciale, nu e nicidecum rezultatul unei piețe libere, este o înțelegere pentru a acoperi pierderile care sunt puse pe spinarea celor care au astăzi credite în lei”, declara Daniel Zamfir, președinte al Comisiei economice a Senatului, într-o conferință de presă susținută în ianuarie.

Corului contestatarilor i-am putea adăuga pe Lucian Isar, fostul trezorier al Bancpost, critic al mai multor politici ale BNR (monetară, de administrare a rezervelor internaționale etc.), Darius Vâlcov, consilier al premierului și persoana considerată a fi în spatele inițierii unor legi controversate, precum OUG 114/2018, ce viza afectarea independenței BNR prin legarea ROBOR de taxarea activelor băncilor, Șerban Nicolae, senator PSD și inițiator, alături de Liviu Dragnea, al legii aducerii în țară a rezervei de aur, lege pentru care România ar putea risca infringementul din partea UE (având în vedere scrisoarea Băncii Centrale Europene, care acuza lipsa consultărilor decidenților politici cu BCE pe acte normative ce vizează independența Băncii Naționale).

Modelul ungar al înlăturării guvernatorului

Transformarea de către politic a Băncii Naționale într-o țintă n-a fost deloc ceva întâmplător. Cum modelul economic adoptat de coaliția aflată la putere copia până la virgulă măsurile vecinilor unguri, atacarea BNR (și în special a principalilor reprezentanți ai acesteia: a guvernatorului Mugur Isărescu, a economistului-șef Valentin Lazea, a consilierului guvernatorului Adrian Vasilescu) viza subordonarea băncii centrale, pe modelul maghiar (unde guvernatorul a fost schimbat în 2012 și înlocuit de un apropiat al prim-ministrului), pentru a putea să aibă o politică fiscală mai relaxată, dar și mult mai riscantă.

Putem spune că, din fericire, manevra politicienilor nu a reușit. De curând, coaliția PSD-ALDE chiar a anunțat că îl susține pe Mugur Isărescu pentru preluarea unui nou mandat la șefia BNR. E drept că o facțiune din ALDE, condusă de senatorul Daniel Zamfir, un aprig acuzator al BNR, s-a revoltat spunând că nu îl va vota pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat, dar cum opoziția a anunțat, de asemenea, că îl susține pe actualul guvernator pentru a rămâne la cârma BNR pentru alți cinci ani, realegerea sa în funcție pare a fi asigurată.

Și spunem din fericire pentru că România nu avea în spate echilibrele macroeconomice ale economiei ungare – excedent comercial și bugetar, investiții străine masive, infrastructură dezvoltată etc. – ci un lung șir de dezechilibre macroeconomice – deficit bugetar la limită, deficit de cont curent la limita de avertizare de către UE, infrastructură deficitară care alungă investitorii și care afectează competitivitatea firmelor din România etc.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele