Țintele de producție mai joase au eșuat în încercarea de a mări prețul petrolului

23
7 minute de lectură

Cererea a crescut mai încet decât în oricare altă perioadă de la momentul crizei financiare

Foto: Getty Images / Guliver

MEMBRII Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) trăiesc într-o stare de anticipare neliniștită. Preocuparea pentru schimbarea climatică ar putea însemna că cererea pentru petrol se va diminua în următoarele decade. Puterea OPEC pe piețele petroliere se disipează rapid. Pe 13 noiembrie, Agenția Internațională pentru Energie (IEA), o instituție interguvernamentală de prognoză, a prezis că, până în 2030, OPEC și Rusia, un aliat al său, ar pompa doar 47% din petrolul mondial. Însă OPEC are o problemă mai imediată de rezolvat.

Cererea globală de petrol a fost neașteptat de anemică anul acesta (vezi grafic). Sanford C. Bernstein, o firmă de cercetare, estimează că ar fi crescut cu doar 0,8%, cel mai încet ritm de la criza financiară încoace. OPEC și aliații săi, conduși de Rusia, sunt programați să se întâlnească în Viena pe 5 și 6 decembrie. Prima întrebare este dacă vor anunța un nou plan de a sprijini prețul petrolului. Dacă fac acest lucru, a doua întrebare este dacă îl vor respecta.

Din punct de vedere tehnic, un plan este deja în uz. În decembrie 2018, alianța lărgită a OPEC a anunțat o reducere a producției cu 1,2 milioane de barili pe zi, cu intenția de a ridica prețul petrolului. Acordul a fost prelungit până în martie 2020. Însă mai mulți membri OPEC, inclusiv Irak și Nigeria, au pompat frecvent mai mult petrol decât le era permis conform acordului de anul trecut.

Rusia trebuia să ajute OPEC să intre într-o nouă eră. Însă punctul de pornire de la care a fost de acord să își reducă producția era neobișnuit de înalt – iar producția de anul acesta a excedat chiar și așa cota alocată. Industria de petrol a țării „gâfâie realmente sub aceste reduceri de producție”, spune Aaron Brady, de la IHS Markit, o firmă de cercetare. Rezultatul este că producția medie zilnică a Rusiei până acum, în 2019, după acordul OPEC de a reduce producția, este mai mare decât media din 2018, înainte de semnarea acordului. Arabia Saudită s-a adaptat corespunzător. În iulie și august, de exemplu, regatul a redus producția cu mai mult decât dublul cerut de acordul de anul trecut.

Însă astfel de eforturi s-au dovedit insuficiente pentru a ridica prețurile. La prima vedere, ar fi trebuit să crească masiv. Sancțiunile americane au lovit exporturile din Venezuela și Iran, respectiv a treia și a patra posesoare de rezerve mondiale de petrol. Petroliere au fost arestate în Golf. Irakul, cel de-al doilea producător din OPEC, ca mărime, riscă să fie cuprins de proteste. Cel mai notabil, în septembrie un atac cu drone a scos din uz mai mult de jumătate din producția Arabiei Saudite. Pierderea a fost mai severă decât cea cauzată de revoluția iraniană din 1979 sau invazia Kuweitului de către Irak din 1990.

Cu toate acestea, piețele petroliere nu au fost afectate. „În trecut, astfel de tensiuni geopolitice au dus la creșterea prețului petrolului”, spune Fatih Birol, șeful IEA. Prețul petrolului Brent a scăzut de la un vârf de 75 de dolari în aprilie la în jur de 60 de dolari azi.

Unul dintre motive este că petroliștii americani de șisturi au continuat să pompeze mai mult petrol. Producția zilnică a țării în septembrie era cu 12% mai mare decât media din anul trecut. De asemenea, și pentru că a încetinit creșterea economică, cu cererea de petrol suferind nu doar în Japonia, ci și în India și Asia de Sud-Est, unde era așteptată să crească puternic.

Anul viitor, creșterea economică ar putea să fie mai mare. Investitorii presează companiile de șist americane să își reducă cheltuielile și să își mărească profiturile. Aceasta ar putea duce la o producție cu o creștere mai temperată și, la rândul ei, ar putea să împingă prețurile mai sus.

Dar noi surse din alte părți ar putea să împingă prețurile în cealaltă direcție. ExxonMobil crește producția lângă coastele Guyanei. Încercarea Braziliei de a licita noi câmpuri offshore din luna aceasta a fost un eșec – firmele super-uriașe, precum ExxonMobil și BP, au refuzat să liciteze. Însă investiții deja făcute offshore înseamnă că până în 2021 producția de petrol a Braziliei ar putea fi cu 18% mai mare decât anul acesta, conform IHS Markit.

Norvegia va vedea și ea o creștere a producției. În ciuda anunțului din octombrie că fondul său suveran își va vinde deținerile în companiile care se ocupă de explorarea și producția de petrol, țara se așteaptă să își crească puternic producția în anii viitori. Uriașul sau energetic de stat, Equinor, a declarat în octombrie că Johan Sverdrup, un câmp petrolifer uriaș din Marea Nordului, a început să producă țiței.

Alianța lărgită a OPEC trebuie acum să decidă dacă va păstra reducerile convenite anul trecut sau dacă va tăia mai adânc. Acordul actual ar putea fi insuficient pentru a ține prețul petrolului Brent deasupra nivelului de 60 de dolari barilul. Însă ar putea fi un apetit redus pentru ținte de producție micșorate dramatic.

Compania de stat a Arabiei Saudite, Aramco, plănuiește să își listeze o parte din acțiunile sale la mijlocul lui decembrie, la scurt timp după întâlnirea OPEC. Orice acord pentru o reducere masivă în producția regatului ar reduce estimările pentru câștigurile Aramco, lucru care i-ar reduce evaluarea, arată Neil Beveridge de la Bernstein. Pe de altă parte, spune el, „cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla lui Aramco ar fi să meargă înainte cu listarea și să vadă un colaps al prețului petrolului”. Acesta a fost un an dramatic pe piețele petroliere. Decembrie ar putea aduce și mai multe încurcături. ■


Acest articol a apărut în secțiunea Finanțe și economie a ediției tipărite, cu titlul „Sub presiune”

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele