Siguranța și automulțumirea au plutit în aer în foaierul Bibliotecii Centrale Universitare. Totul este sub control – un mesaj care ar fi trebuit să răzbată până la sediul PSD. Acolo unde ochii stau lungiți după lebăda neagră.

Holul sălii de conferințe a BCU și zona înconjurătoare freamătă în așteptarea invitatului de onoare, președintele Klaus Iohannis, la dezbaterea promisă cu presa și analiștii politici. Marea dezbatere.

Doar o descindere intempestivă a Vioricăi Dăncilă – așa cum lăsase a se înțelege – ar fi putut tulbura atmosfera. Dar fosta șefă a guvernului își pregătise, în secret, propria dezbatere de la Palatul Parlamentului și deja vorbea de o jumătate de oră când primii invitați începuseră să apară în clădirea din spatele statuii ecvestre a regelui Carol I.

Lideri ai PNL, în frunte cu Ludovic Orban, alături de Raluca Turcan, Rareș Bogdan, Ionel Dancă, Alina Gorghiu și ceilalți, își fac apariția joviali și siguri pe ei. Mai sunt câteva zile și nimic nu pare a întuneca orizontul. Vânatul este pregătit, duminică nu va avea decât să intre, resemnat, în bătaia puștii. Îi simt zbaterea, de la distanța care separă Biblioteca Centrală Universitară de Palatul Parlamentului. Pregătirea festinului poate începe.

Pe scaunele de pe scenă iau loc cei selectați de stafful de campanie să adreseze întrebările Moise Guran (Europa FM), Radu Tudor (Antena 3), Ion M. Ioniță (Adevărul/Historia), Cristina Șincai (România TV), Silviu Mănăstire (B1 TV), Clarice Dinu (HotNews.ro), Ramona Avramescu (TVR), Cristian Leonte (Pro TV) și Cristian Pârvulescu (SNSPA). În sală, cadre didactice de la SNSPA, doctoranzi și studenți.

Președinte-moderator

Președintele își face imediat apariția, în aplauzele asistenței. Ia microfonul și, din picioare, începe discuția, preluând și rolul moderatorului. Ne asigură că nu există teme aranjate și expune programul dezbaterii – vor fi mai multe runde de întrebări, totul va dura două ore și jumătate, cel mult trei, va fi o scurtă pauză după o oră.

Apoi, președintele intră în discursul de deschidere.

„Am spus că vreau să fiu președintele României care face altfel de politică, să generez soluții, abordări comune, echitabile, agreate cu toți partenerii instituționali, pentru a atinge câteva obiective naționale foarte importante, dar am întâlnit un PSD extrem de ostil, care a aruncat România în haos pentru a salva câțiva penali (…). PSD a dorit să distrugă nu doar statul de drept, ci și marile sisteme, și a făcut-o într-un fel foarte perfid, și-a înșurubat neamurile în toate sistemele publice… Fără mine, statul de drept ar fi fost rupt”, a spus președintele, iar această din urmă formulare a făcut să se ridice sprâncenele în rândul asistenței.

Garanții că românii o vor duce mai bine? Iată întrebarea Cristinei Șincai. „Pot garanta că mă voi implica cu tot ce știu, tot ce pot pentru a lucra împreună cu guvernul în sensul îmbunătățirii performanței economice a României (…). Lucrurile arată bine, avem soluții, știu ce este de făcut, e un guvern nou în funcțiune care știe cum trebuie abordate lucrurile. Vă garantez că vom merge spre mai bine”, a spus președintele.

Referendum, alegeri anticipate…

Moise Guran a vrut să știe de ce referendumul pentru justiție nu a fost declanșat mai devreme, eventual la scurt timp după manifestațiile de protest din ianuarie-februarie 2017? Nu cumva amânarea lui până la alegerile europarlamentare a reprezentat o sacrificare a justiției în interes electoral?

„Am amânat referendumul până când am considerat că produce efecte maximale. (…) Studiile sociologice făcute mi-au arătat că s-a apropiat momentul cel mai potrivit, împreună cu europarlamentarele. Era nevoie de o rată de participare suficient de mare. Niciun moment anterior nu arăta că rata de participare ajungea suficient de aproape de cota de validare.”

Alegeri anticipate? „Eu cred că se pot realiza, PNL își dorește, sunt și alte formațiuni. Vom vedea după prezidențiale dacă putem concretiza. Oricum ar fi, multe lucruri pot fi rezolvate până atunci și multe discuții pot fi începute”, a fost răspunsul dat politologului Cristian Pîrvulescu.

De ce ați acordat o a treia șansă PSD, cu Viorica Dăncilă? Iată întrebarea lui Cristian Leonte, pe când contracandidata își continua discursul în propria întâlnire cu presa.

„Explicația e simplă. PSD a dispus de o largă majoritate, a fost sprijinit activ și de ALDE, și de UDMR; au controlat 60% din Parlament. Dacă o coaliție controlează 60% din Parlament, atunci în spiritul Constituției propunerea va fi desemnată premier. La momentul respectiv, nu existau condițiile pentru o astfel de coaliție, aceste condiții au apărut după europarlamentare. În parlament sunt politicieni, ei sunt foarte sensibili la modul în care votează. Abia atunci a fost posibilă construirea unei majorități care a dat jos guvernul eșuat PSD”, a răspuns Klaus Iohannis.

O întrebare a lui Ion M Ioniță a vizat existența „altor centre de reflexie” în care ar fi fost elaborate legile justiției, așa cum a afirmat la un moment dat fostul ministru de resort Tudorel Toader. „Nu am auzit despre astfel de centre, nu știu despre ce a vorbit, în multe rânduri nu am înțeles despre ce a vorbit. Legile au fost elaborate în Parlament într-o formă extrem de discutabilă. Partea președintelui e de a verifica legea când ajunge la promulgare. Nu am avut cunoștință despre aceste centre. Dacă ar fi existat, aș fi aflat”, a răspuns președintele, stârnind zâmbete în sală.

Pauza vine după o oră, așa cum se convenise.

Inevitabil: OUG 114 și 10 august

Discuția se mută apoi pe efectele Ordonanței 114, care, a precizat Klaus Iohannis, nu se poate anula pur și simplu pentru că deja produce efecte. Dar de ce nu v-ați implicat mai mult în discuțiile cu Exxon, care ar intenționa să se retragă din cauza acestei ordonanțe? La întrebarea lui Moise Guran, președintele a răspuns:

„Putem găsi o formă de legislație corectă pentru România și care creează un cadru corect și pentru investitori. Eu am întrebat direct, mi s-a răspuns că politica mare a Exxon s-a schimbat și se va retrage din câteva proiecte de investiție din Europa, și își va muta accentul în altă zonă. Acesta e răspunsul pe care l-am primit, nu am motive să cred că nu e cel corect. Este nevoie evident de aprofundare. Posibil ca Exxon să nu se retragă, aceste mega-companii spun ce cred ele că e bine să spună, e posibil să se schimbe decizia și să nu se retragă”.

Despre 10 august, la întrebarea lansată de Clarice Dinu: „Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD e anti-român și antidemocratic. De asta nu pot să am o dezbatere cu cineva care reprezintă un sistem represiv de sorginte comunistă. Statul care acționează voit, neprovocat, împotriva propriilor cetățeni e un sistem represiv care vine din istoria tristă a comunismului naționalist al lui Ceaușescu. În acel moment, premierul era plecat. Am luat legătura cu structurile din zona securității, dar deja paguba se produsese. Toate dictaturile se bazează pe abordarea: cetățeanul trebuie să existe pentru stat și dacă nu funcționează, na-na. O prezență a mea nu ar fi rezolvat, eventual ar fi agravat lucrurile. Viorica Dăncilă spune și acum că a fost o încercare de lovitură de stat. Aș fi dat apă la moara PSD-istă dacă aș fi mers acolo, ar fi spus «e lovitură de stat regizată de președinte» și… Doamne ferește!”.

Și totuși, surpriza…

Aria cercului, subiectul care a încurcat-o pe Viorica Dăncilă, a răzbătut și la BCU. Fiind informat despre momentul petrecut la Palatul Parlamentului de către Ion M. Ioniță, președintele Iohannis a zâmbit. Dar fostul profesor de fizică nu a reprodus formula.

Despre relația cu Rusia: „Încearcă să recâștige sferele de influență pierdute, încearcă să se militarizeze din ce în ce mai mult. Abordarea e cea pe care o împărtășim cu NATO, în ce privește securitatea, și cu UE, în ce privește comerțul și sancțiunile” (…). „NATO este pentru noi garanția securității, iar aceste chestiuni ce trebuie făcute să funcționeze mai bine le vom discuta la summitul din Londra, la începutul lui decembrie.”

Dar adevărata surpriză a serii a venit abia la sfârșit, când studenții din sală au fost lăsați să pună întrebări – un element care nu fusese inclus în programul anunțat inițial.

Comentatorii de pe scenă au fost invitați să-i selecteze pe cei din sală pentru a pune întrebări. A surprins alegerea lui Radu Tudor. Premierul Ludovic Orban.

„Chiar mă puneți pe mine să-i adresez o întrebare incomodă președintelui? Cât credeți că veți obține duminică?”, a întrebat acesta. Iohannis a răspuns cu reținere: „Sunt convins că voi obține toate voturile românilor care vor să fiu eu președinte”.

Un răspuns care nu a șters zâmbetele largi de pe fețele liderilor PNL, care păreau să întrezărească triumful, plini de încredere vecină cu suficiența. 

Drumul până la o nouă învestire prezidențială a părut lin din aula BCU. Președintele Iohannis a lăsat mereu impresia că vorbește ca un președinte în funcție, nicidecum ca un candidat. Discursul și regia care l-a însoțit a emanat siguranță și a vrut să arate că lucrurile sunt sub control.

Aritmetica turului întâi sugerează asta. Dar lebăda neagră ar putea să se ascundă tocmai în lipsa unei dezbateri directe. Să vedem. ■