Trezirea europeană, marele eveniment neobservat

41
4 minute de lectură

Cu o rată de 50,9%, alegerile europene 2019 au marcat cea mai importantă participare la urne din ultimii 20 de ani. Mai mulți factori au contribuit la această creștere a interesului pentru euroalegeri. Iar România capătă, în acest context, un loc special în Uniunea Europeană, de care ar putea profita.


Când toată lumea era atentă la tropăitul extremei drepte, la discursurile contondente ale unui Salvini sau Orban, puțini aveau ochi și pentru Europa mai puțin gălăgioasă. Dar care și-a făcut simțită prezența la urne, contribuind decisiv la blocarea așteptatului avânt populist.

Este Europa programului Erasmus+, care oferă unui număr de peste 4 milioane de tineri posibilitatea de a studia, de a se forma, de a câștiga experiență profesională și de a participa la programe de voluntariat în alte țări.

Bugetul de aproape 15 miliarde de euro, pentru perioada 2014 – 2020, Erasmus+, a fost cu 40% mai mare decât cel din perioada 2007-2013. Și când ne gândim că guvernul britanic, cu un premier, David Cameron, în plin avânt anti-UE, propunea tăierea drastică a bugetului Erasmus…

Aceasta este Europa fără frontiere, cu orașele ei legate de șosele rapide, trenuri de viteză și zboruri low cost.

Libertățile conferite de tratatele Uniunii – libera circulație a persoanelor, capitalurilor, bunurilor și a forței de muncă – nu a produs numai cea mai mare piață integrată din lume, cel mai mare comerciant al lumii și a doua putere economică globală. A produs și schimbări în planul social și al conștiinței.

Fără bariere, europenii circulă, cooperează, fac afaceri, își oferă serviciile, învață în alte state membre. Problemele care au afectat țările și orașele europene, de la atentatele teroriste la criza migrației și până la dezinformare și amestecul rusesc în alegerile interne, au devenit repede subiecte comune de dezbatere și, mai ales, probleme comune.

S-a născut astfel o Europă a șanselor comune, o Europă în care oamenii se simt acasă de la extremitatea vestică la cea estică. Dar și o Europă a solidarității.

Această Europă a ieșit, de data aceasta, în număr mai mare la urne pentru a-și apăra, de fapt, propria Europă. Închiderea frontierelor și diferitele măsuri protecționiste, vânturate de extrema dreaptă, a mobilizat un anumit electorat, dar i-a mobilizat și pe cei care se opun unei Europe a barierelor.

Iar dacă, în Uniunea Europeană, participarea la vot a fost cu 85% mai mare decât la alegerile din 2014, ei bine, în România, creșterea a fost dublă, ceea ce o situează în topul statelor cu cel mai mare reviriment electoral pe 26 mai.

În plus, România a dat un puternic mesaj de angajament european. Trimițând PSD pe locul al doilea, cu 20 de procente sub scorul de la precedentele alegeri și aruncându-i partenerul de coaliție, ALDE, sub pragul de accedere în Parlamentul European, românii au pedepsit aspru nu doar derapajele anti-justiție și stat de drept, dar și discursul populist al fostului lider, Liviu Dragnea, împrumutat din arsenalul extremei drepte și al propagandei ruse.

Succesul referendumului declanșat de președintele Klaus Iohannis a scos de asemenea în evidență o Românie puternic angajată în direcția statului de drept și a democrației.

Într-o Europă Centrală dominată de discursul eurosceptic (Orban a câștigat detașat în Ungaria, PiS la mică diferență în Polonia), România face o figură aparte.

Toate acestea îi conferă o poziție mult mai puternică președintelui Klaus Iohannis, în cadrul Consiliului European. Până acum, el putea fi privit cu simpatie pentru felul în care încerca să țină piept ofensivei anti-justiție, dar mulți dintre colegii săi din Consiliul European puteau crede că el nu va putea face față asaltului, pe termen lung. Dar alegerile din 26 mai au schimbat perspectiva.

Klaus Iohannis va veni acum la întâlnirile șefilor de state și de guverne din postura unui învingător, cu șanse mari de a continua în următorii cinci ani.

Ca lider al unei țări dintr-o regiune problematică și care și-a demonstrat din plin angajamentul față de valorile europene, Klaus Iohannis va putea susține de pe o poziție întărită interesele României în Uniune: o Europă deschisă, care să investească mai mult în dezvoltarea regiunilor, o Europă cu granițe sigure și care să răspundă unitar amenințării rusești.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele